<pMoștenitorii unei persoane decedate trebuie să inițieze procedura de dezbatere a succesiunii la notar pentru a-și intra în drepturi. Totodată, există termene legale stricte în care dreptul la moștenire poate fi pierdut dacă succesiunea nu este dezbătută prompt după decesul defunctului.

Termenele pentru pierderea dreptului la moștenire

Conform legislației în vigoare, moștenitorul are la dispoziție un termen de un an de la data decesului pentru a accepta moștenirea. Această acceptare poate fi exprimată fie în scris, printr-un document oficial semnat, fie implicit, prin gesturi care indică administrarea bunurilor moștenite.

Deși, în principiu, dreptul la moștenire este perpetuu, există excepții importante. Odată acceptată moștenirea, dreptul devine definitiv și irevocabil. Însă, dacă moștenitorul refuză acceptarea succesiunii în termen de șase luni de la deschiderea acesteia, conform articolului 700 din Codul Civil, pierde dreptul la moștenire.

De asemenea, dacă moștenitorul nu își exprimă dorința de a moșteni în termen de un an, acesta este considerat că a renunțat la moștenire și își pierde dreptul asupra acesteia.

Există însă situații speciale în care termenul de un an poate fi ajustat, astfel:

1. Termenul începe de la data nașterii persoanei chemată la moștenire, dacă aceasta s-a născut după deschiderea succesiunii;
2. Termenul curge de la data înregistrării morții în registrul de stare civilă, în cazul în care înregistrarea se face pe baza unei hotărâri judecătorești de declarare a morții, exceptând situația în care succesorul a cunoscut anterior decesul sau hotărârea;
3. Termenul începe de la data la care legatarul a aflat sau trebuia să afle despre legatul său, dacă testamentul este descoperit după deschiderea succesiunii;
4. Termenul pornește de la data la care succesorul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe baza căreia i se cuvine moștenirea, în cazul în care această dată este ulterioară deschiderii succesiunii.

Cine poate moșteni?

Moștenirea reprezintă mijlocul prin care bunurile și datoriile unei persoane decedate sunt transferate urmașilor desemnați prin lege sau testament. Prioritari în dreptul la moștenire sunt copiii și soțul supraviețuitor.

În lipsa copiilor și a soțului, dreptul la moștenire revine părinților, fraților, surorilor sau copiilor acestora. Dacă nici aceste rude nu există, dreptul trece la bunici și străbunici, iar, în absența lor, la mătuși, unchi și verii primari, conform gradului de rudenie prevăzut de lege.

De asemenea, copilul conceput, dar nenăscut la momentul decesului părintelui, are dreptul să moștenească alături de ceilalți moștenitori.

Excluderea din calitatea de moștenitor

Legea prevede posibilitatea ca o persoană, chiar dacă face parte din clasele legale de moștenitori, să fie exclusă de la moștenire în situații de nedemnitate. Aceasta se aplică persoanelor care au săvârșit fapte grave împotriva defunctului sau a altor moștenitori.

Calitatea de moștenitor poate fi pierdută prin hotărâre judecătorească sau decizie notarială, în cazul următoarelor situații:

1. Persoanele condamnate penal pentru tentativă de omor asupra celui care lasă moștenirea;
2. Persoanele condamnate penal pentru tentativă de omor asupra altui moștenitor înainte de deschiderea succesiunii;
3. Moștenitorul care a distrus testamentul defunctului.