Cercetătorii încearcă să descifreze amestecul complex de substanțe chimice care transformă anumite persoane în ținte predilecte pentru țânțari. Potrivit unei analize Science Alert, citată de Digi24, înțelegerea acestui mecanism este crucială, având în vedere că aceste insecte sunt vectori pentru maladii extrem de periculoase.
„Nu este o concepție greșită – țânțarii sunt atrași de unii oameni mai mult decât de alții”, explică entomologul medical Frederic Simard, de la Institutul de Cercetare pentru Dezvoltare din Franța. Acesta precizează însă că statutul de „magnet” pentru insecte nu este unul permanent.
Selecția victimelor se bazează pe o serie de stimuli senzoriali, cei mai importanți fiind dioxidul de carbon expirat, emanațiile de căldură și mirosul specific al corpului. Femelele de țânțar, singurele care se hrănesc cu sânge, utilizează receptori extrem de sensibili pentru a detecta aceste semnale.
Oamenii de știință au stabilit că dioxidul de carbon este primul indicator, perceput de la zeci de metri distanță. „Știm de peste 100 de ani că țânțarii sunt atrași de dioxidul de carbon pe care îl expirăm – acesta este primul semnal care le declanșează comportamentul”, a declarat cercetătorul suedez Rickard Ignell. Pe măsură ce se apropie, la o distanță de circa 10 metri, insectele încep să perceapă mirosul uman, iar în proximitatea imediată, umiditatea și temperatura corpului devin factori decisivi.
În contrast cu miturile populare, specialiștii demontează ideea că grupa de sânge, culoarea ochilor sau nuanța pielii ar influența preferințele insectelor. „Ideea că țânțarii preferă anumite grupe de sânge nu are nicio bază științifică”, afirmă Simard, subliniind că studiile anterioare în acest sens au fost realizate pe eșantioane irelevante.
Elementul cheie în atragerea țânțarilor pare să fie microbiota pielii, care produce un amestec de sute de compuși volatili. Într-un experiment condus de Rickard Ignell pe 42 de femei, s-a descoperit că țânțarul Aedes aegypti (responsabil pentru febra galbenă și dengue) reacționează la 27 de compuși odoranți dintr-un total de aproximativ 1.000.
Persoanele cele mai afectate de mușcături, printre care s-au numărat și femei în al doilea trimestru de sarcină, au prezentat niveluri ridicate de „1-octen-3-ol”, un compus rezultat din degradarea sebumului de pe piele.
Consumul de alcool reprezintă un alt factor de risc identificat de experți. Berea, în mod special, crește temperatura corporală și emisia de dioxid de carbon. Un studiu realizat în Burkina Faso a arătat că țânțarul Anopheles, transmițător al malariei, preferă persoanele care au consumat bere. De asemenea, o cercetare din Olanda, la care au participat 465 de voluntari, a indicat că cei care băuseră bere în ultimele 24 de ore erau de 1,35 ori mai atractivi pentru insecte.
Această arie de cercetare devine vitală pe măsură ce schimbările climatice favorizează migrația speciilor de țânțari, precum țânțarul tigru, către regiuni geografice noi, crescând riscul de infectare pentru populații care nu au fost expuse anterior la virusuri precum chikungunya.
