Mersul cu „Steaua” rămâne una dintre cele mai frumoase tradiții românești de Crăciun, aducând emoție, comuniune și speranță. În 2024, mersul cu Steaua începe, ca de obicei, pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului. Copiii și tinerii colindători duc vestea Nașterii Domnului din casă în casă, asemenea celor trei magi călăuziți de steaua strălucitoare spre Betleem.

Perioada și variațiile locale

În mod tradițional, mersul cu Steaua are loc între 24 decembrie și 7 ianuarie, dar în funcție de regiuni, durata poate varia. De exemplu, în Bucovina, acest obicei se extinde uneori până pe 31 decembrie sau chiar până pe 1 ianuarie, de Sfântul Vasile. În zonele rurale, tradiția este respectată cu mai multă strictețe, spre deosebire de orașe, unde s-a pierdut treptat.

Semnificația profundă a obiceiului

Steaua simbolizează călătoria celor trei magi spre locul nașterii Mântuitorului. Prin mersul cu Steaua, colindătorii aduc vestea Nașterii Domnului, dar și bucurie și lumină în casele oamenilor. În multe regiuni, copiii primesc colaci, bani sau mici daruri în semn de recunoștință. Adesea, stelarii sunt însoțiți de cântece, jocuri și dansuri care dau farmec sărbătorilor.

Cum se desfășoară obiceiul?

Grupurile de colindători sunt formate din copii sau tineri, conduși de un „stăpân de stea”. Aceștia poartă costume tradiționale și o stea confecționată manual, din hârtie sau carton, împodobită cu culori vii și icoane religioase. Steaua devine astfel simbolul mesajului spiritual pe care îl transmit.

Tradiția păstrată cu sfințenie în sate

În mediul rural, mersul cu Steaua rămâne o tradiție vie, mai ales în satele din Moldova, Bucovina, Oltenia sau Maramureș. În aceste locuri, colindătorii sunt întâmpinați cu nerăbdare de familii. Pe lângă Stea, alte obiceiuri precum „Capra” sau „Ursul” completează atmosfera festivă a sărbătorilor de iarnă.