Marțea dinainte de Florii, adesea uitată de generațiile recente, este o zi temută de bătrânii ce păstrează încă rânduielile moștenite din străbuni. În această zi, ce precede sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, se crede că lumea nevăzută pătrunde în cea a oamenilor, iar spiritele strămoșilor și umbrele trecutului se apropie îngrijorător de cei vii. De aceea, locuitorii satelor au dezvoltat ritualuri de apărare transmise din generație în generație.

O tradiție cunoscută sub numele de „Marțea Neagră”

În multe colțuri ale țării, Marțea dinainte de Florii este denumită „Marțea Neagră” sau „Marțea umbrei”, fiind asociată cu deschiderea pământului și coborârea duhurilor neliniștite din dealuri și păduri. În această zi, oamenii evită să muncească pe câmp sau să îngrijască grădinile, temându-se să nu aibă parte de nenorociri. Se practică o serie de obiceiuri, inclusiv abținerea de la tăierea copacilor sau de la folosirea uneltelor de muncă. În concepția populară, frigul care bântuie nu provine din vânt; el vine „din străfunduri”.

De ce nu este bine să muncești în această zi?

Superstițiile locale susțin că orice muncă desfășurată în această zi ar putea atrage atenția duhurilor. Strigoii, neliniștiți și neîmpăcați, ar umbla prin păduri, iar gospodarii prudenți își protejau casele cu ajutoare simbolice. Un fier încins plasat în vatră și fumul de pelin și busuioc proveneau din ritualuri menite să împiedice spiritelor răului să pătrundă în cămine. O legendă spune că „dacă noaptea auzi câini lătrând spre pădure, să nu ieși – nu-i lup, e umbră”.

Ritualuri de apărare bine cunoscute

Ritualurile de protecție începeau devreme, când moșii, îmbrăcați în haine groase, mergeau la fântână. Ei aruncau o lingură de sare în apă și stropeau curtea în cele patru colțuri, considerând că astfel își feresc locuințele de spiritele malefice. Se aprindea un foc mic în vatră, peste care se ardea o crenguță de salcie adusă de la biserică, iar fumul rezultat era menit să împiedice intrarea spiritelor rele.

Femeile aveau propriile obiceiuri, sfințind pragurile cu apă și așezând frunze de busuioc uscat sub perne, pentru a preveni visele neplăcute. O zicală populară din nordul Moldovei menționează: „Cine visează rău în noaptea asta, nu scapă de supărare tot anul”.

Obiectele simbolice de protecție

În anumite regiuni din Oltenia și Muntenia, bătrânii ascundeau un cuțit sub prag și o lingură de sare în portofel, scopul fiind acela de a „tăia drumul răului” și de a proteja locuința de boli sau nenorociri. Unii aleg să își pună o ață roșie la mână, cu promisiunea de a o înnodă de trei ori și de a rosti: „Trec peste rău cum trece mielul peste apă”.

Această zi era marcată de tăcere și contemplație. Oamenii stăteau în case, aprinzând o lumânare la icoană, fără a munci sau a realiza activități obsortive, evitând astfel să „agiționeze sufletul”. Așteptarea și rugăciunea erau la ordinea zilei, iar activitățile cotidiene erau suspendate.

Chiar și în prezent, în unele sate, această zi este respectată cu strictețe. Mulți bătrâni pun sare în buzunare, bat de trei ori cu palma tocul ușii și murmura: „Doamne, ține răul la hotar.”