Frunzele de căpșun, deși adesea ignorate, sunt utilizate în diverse remedii naturiste sub formă de infuzii sau decocturi, fiind considerate benefice pentru o serie de afecțiuni, de la reumatism și infecții urinare, până la gută sau hipertensiune arterială. Preparatele se realizează din frunze uscate, iar metodele și cantitățile variază în funcție de problema de sănătate vizată.
Una dintre principalele metode de preparare este infuzia combinată. Pentru aceasta, se lasă la macerat timp de 10 ore patru lingurițe de frunze uscate de căpșun în 500 ml de apă. Lichidul se filtrează și se păstrează, iar planta rămasă se fierbe apoi timp de cinci minute în alți 500 ml de apă. După răcire și filtrare, cele două lichide se amestecă.
În cazul reumatismului, se consideră că infuzia combinată are efecte antiinflamatorii, contribuind la protejarea articulațiilor. Recomandarea este de a consuma două căni de infuzie pe zi, în paralel cu 700-800 de grame de fructe, pe o perioadă de trei-patru săptămâni.
Infuzia este recomandată și în afecțiuni urinare precum cistita cu sângerări, având proprietăți antibiotice și cicatrizante, în special împotriva bacteriei E. coli. În acest caz, se indică un consum de două până la patru căni pe zi, până la ameliorarea simptomelor.
Frunzele de căpșun sunt menționate ca fiind utile și în caz de gută, astenie, parazitoză intestinală, constipație, hemoroizi și hipertensiune arterială.
Pentru aceste afecțiuni, se prepară o infuzie simplă: o lingură de plantă se adaugă la o cană de apă clocotită și se lasă la infuzat timp de cinci minute. Se recomandă consumul a două căni pe zi. Aceeași infuzie poate fi folosită și extern, sub formă de comprese aplicate pe herpes.
Un alt preparat, decoctul, este indicat pentru afecțiuni ale ficatului și rinichilor. Acesta se obține din 20 de grame de plantă fierte într-un litru de apă, iar cantitatea rezultată se consumă pe parcursul unei zile.
Pentru a fi folosit ca tonic digestiv, se poate prepara un amestec din două lingurițe de plantă și 30 ml de apă, care se bea dimineața, pe stomacul gol.
