Situația celor 409 persoane relocate de urgență în urma perchezițiilor efectuate pe 30 iunie în județul Bihor rămâne una extrem de dificilă, mulți dintre aceștia fiind transferați în centre din întreaga țară fără documente de identitate sau dosare medicale. Potrivit unei analize publicate de PressOne, relocările s-au realizat sub presiunea timpului, în unele cazuri singura formă de identificare a beneficiarilor fiind o brățară pe care era înscris numele.
Datele oficiale arată că, din totalul beneficiarilor preluați din rețeaua de exploatare, o singură persoană a fost preluată de aparținători. Referitor la viitorul celorlalte victime, Alexandra-Ana-Maria Zară, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), a precizat: „În acest moment, temporar, avem aceste soluții. Se pregătesc și niște soluții de finanțare până la finalul anului, după care, în funcție de modul în care evoluează situația, o să vedem dacă e nevoie de înființarea altor servicii sau care sunt măsurile de luat pentru fiecare persoană în parte”.
În județul Vâlcea, fluxul de persoane a depășit capacitatea de cazare raportată inițial de autoritățile locale. Directorul DGASPC Vâlcea, Vasile-Marius Mărgărita, a explicat că, deși instituția a anunțat 29 de locuri disponibile, la final au sosit în total 56 de persoane. Acesta a subliniat pentru PressOne obstacolele majore întâmpinate: „Oamenii au venit fără documente, fără cazier medical, fără absolut nimic”. Mai mult, acesta a atras atenția asupra faptului că, pe fondul legii dezinstituționalizării, direcțiile generale au restricții privind primirea de noi persoane în centre rezidențiale.
O situație specială a fost raportată la Giurgiu, unde au fost transferate cinci persoane, toate vorbitoare de limbă maghiară, fără ca instituția să fie informată dinainte pentru a pregăti un traducător. Directorul DGASPC Giurgiu, Vișinel Bălan, a declarat că angajații au fost nevoiți să utilizeze soluții digitale pentru a putea comunica: „I-am rugat pe colegii mei să folosească Google Translate sau Gemini”. Referitor la starea persoanelor sosite, el a adăugat că „nu au venit cu nimic. Doar cu numele scris pe mână, pe brățărică”.
Procesul de evaluare medicală și administrativă a celor relocați ar putea dura peste 60 de zile din cauza lipsei actelor necesare. În județul Alba, unde au ajuns aproximativ 60 de persoane în unități publice și private, directorul Valentin Frăcea a menționat că absența medicului de familie sau a anchetelor sociale de la primăriile de reședință îngreunează stabilirea istoricului medical și încadrarea în grade de handicap.
Criza scoate la iveală probleme structurale profunde, România alocând în 2024 aproximativ 18% din PIB pentru asistență socială, față de media europeană de 27%. În plus, Legea 7/2023 impune reintegrarea în societate a unei părți din adulții cu dizabilități, un proces ce se suprapune cu această situație de urgență. PressOne a încercat să obțină puncte de vedere și de la ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, și de la reprezentanții DIICOT, însă până la publicarea informațiilor nu a fost primit un răspuns.
