Biserica Ortodoxă îi pomenește în fiecare an, pe data de 29 iunie, pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, considerați ocrotitori ai sistemului penitenciar din România. Alegerea acestora ca patroni ai celor privați de libertate are o semnificație profundă, ambii sfinți fiind simboluri ale pocăinței: în timp ce Petru s-a lepădat de Hristos, Pavel a fost cunoscut inițial pentru prigonirea brutală a creștinilor înainte de convertire.

În folclorul românesc, Sfântul Petru este descris ca un personaj foarte apropiat de viața rurală, purtând haine țărănești și ocupându-se cu agricultura sau pescuitul. Potrivit cercetătorului Romulus Antonescu, în lucrarea „Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești” (2016), sfântul este considerat stăpânul lupilor și cel care păstrează cheile de la porțile Raiului, având totodată sarcina de a mărunți grindina pentru a-i diminua puterea distrugătoare.

Sfântul Apostol Petru, fratele Sfântului Andrei, era originar din Betsaida. Deși s-a lepădat de trei ori de Iisus în momentul prinderii Acestuia, el a devenit ulterior un stâlp al Bisericii, propovăduind credința în Ierusalim, Asia Mică și Roma. A murit martirizat în anul 67, fiind răstignit cu capul în jos, la cererea sa.

Pe de altă parte, Sfântul Apostol Pavel, fostul Saul din Tars, a trecut printr-o metamorfoză spirituală pe drumul spre Damasc, când Hristos i s-a arătat într-o lumină orbitoare. După convertire, a desfășurat o activitate misionară vastă și a scris 14 epistole care fac parte din Scriptură. A fost decapitat din ordinul împăratului Nero, tot pe 29 iunie, în anul 67, conform datelor istorice prezentate de Newsweek.

Tradițiile populare legate de această sărbătoare sunt numeroase. Se spune că în această zi apar licuricii, care ar fi, de fapt, scântei din biciul Sfântului Petru folosite pentru a-i ghida pe cei rătăciți. Credincioșii obișnuiesc să dea de pomană alimente gătite și vase cu apă pentru sufletele celor decedați, asigurându-se astfel că aceștia nu vor duce lipsă de nimic pe lumea cealaltă.

Sărbătoarea impune și o serie de interdicții stricte pentru a evita ghinionul sau fenomenele meteo extreme. Gospodarii nu lucrează la câmp și nu spală rufe, iar scuturatul merilor este interzis pentru a feri ogoarele de grindină. De asemenea, în Calendarul popular, această zi marchează miezul verii agrare și începutul secerișului.

Un alt eveniment cultural important asociat acestei perioade este Târgul de pe Muntele Găina din Munții Apuseni. Această manifestare străveche, dedicată zeiței Gaea, este strâns legată de repere astronomice, precum vizibilitatea constelației Găinușei în timpul solstițiului de vară, păstrând vie o tradiție multimilenară a comunităților locale.