Meteorologii estimează că iarna 2025-2026 va fi, în general, una blândă în România, caracterizată de temperaturi mai ridicate decât media climatologică și precipitații reduse. Elena Mateescu, directoarea Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a explicat că, deși tendința generală indică o vreme mai caldă, gradul de incertitudine rămâne ridicat, iar episoadele de vreme severă nu sunt excluse.
Administrația Națională de Meteorologie a publicat, joi, estimările climatice pentru intervalul decembrie 2025 – aprilie 2026. Conform datelor actuale, temperaturile medii se vor situa peste limitele normale ale perioadei, în timp ce cantitățile de precipitații vor fi deficitare.
Totuși, specialiștii avertizează că primele episoade cu temperaturi scăzute și ninsori ar putea apărea încă de la începutul lunii decembrie. Această posibilitate este cauzată de o combinație rară de fenomene: o manifestare slabă a fenomenului La Niña și un eveniment de Încălzire Stratosferică Bruscă (SSW). Potrivit severe-weather.eu, aceste condiții ar putea duce la o slăbire semnificativă sau chiar la o „prăbușire” a Vortexului Polar.
Elena Mateescu a precizat, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că efectul general al acestor tipare de circulație atmosferică indică o iarnă mai caldă decât ar fi normal, însă situația este fluidă.
„La acest moment, gradul de incertitudine privind tiparele de circulație care vor influența continentul european sunt destul de mari, iar media sezonieră sugerează valori ale presiunii la nivelul mării sub media climatologică în regiunile nordice ale continentului, fapt care generează, dimpotrivă, posibilitatea să avem, în medie, temperaturi mai ridicate decât în mod obișnuit și cantități mai reduse de precipitații”, a declarat șefa ANM.
Prognoza se bazează pe analize realizate la nivelul Centrului European pentru Prognoza Vremii pe termen mediu, coroborate cu date de la mai multe centre internaționale. Acestea monitorizează anomaliile și abaterile temperaturilor medii lunare și ale precipitațiilor față de normele continentale, date care sunt ulterior adaptate la specificul României.
Directoarea ANM a subliniat că o iarnă statistic mai blândă nu elimină riscul fenomenelor extreme. Sunt posibile episoade de vreme geroasă, însoțite de zăpadă și viscol, „mai ales în zonele estice, în zona Carpaților de curbură, chiar și în sud, sud-est”.
În susținerea tendinței de încălzire globală, Elena Mateescu a oferit contextul istoric recent, menționând recordurile înregistrate în anii anteriori.
„Chiar dacă iernile, începând din 1901 și până în 2025… iată, cea mai caldă rămâne iarna 2023/2024, în care abaterea e una record, 3,85 de grade față de normalul termic al anotimpului de iarnă în țara noastră. Chiar și iarna 2024/2025, chiar dacă nu a avut o abatere atât de mare, 1,2 grade Celsius, să nu uităm luna ianuarie 2025 o abatere de 3,9 grade Celsius în contextul în care luna ianuarie e luna cea mai geroasă a anului”, a conchis Elena Mateescu.
