Valul de scumpiri din ultimii ani a modificat fundamental modul în care cetățenii își gestionează bugetele pentru hrană. De la preferința pentru gătitul în propria bucătărie la consumul de semipreparate sau mesele luate în oraș, costurile lunare variază semnificativ în funcție de stilul de viață al fiecăruia.
Potrivit unei analize publicate de Adevarul.ro, o dezbatere amplă din mediul online a scos la iveală sumele pe care românii le alocă alimentației, dar și compromisurile făcute din cauza creșterii constante a prețurilor.
Pentru persoanele singure, bugetele lunare se situează frecvent între 600 și 1.000 de lei. Unii participanți la discuție susțin că reușesc să se descurce cu sume minime fără a face sacrificii mari. „Se pare că până acum sunt cel mai econom dintre cei care au răspuns. În luna mai am cheltuit pe alimente aproximativ 600 de lei și să știți că mănânc decent. De obicei am două mese pe zi, iar uneori chiar trei”, a explicat un internaut. Altcineva a precizat că un buget de 600 de lei este suficient dacă gătește exclusiv acasă și vânează promoțiile: „Sunt singur și mănânc foarte bine și sănătos, trei mese pe zi. Gătesc exclusiv acasă și cumpăr destul de multe produse la reducere, în special carne”.
Totuși, pragul de 1.000 de lei este privit ca fiind mult mai realist pentru alții. „În jur de 900-1.000 de lei pe lună. Îmi gătesc acasă în timpul săptămânii, folosesc air fryer-ul și rice cooker-ul, iar în weekend mai mănânc o shaorma sau o pizza”, a declarat un alt participant la dezbatere.
În cazul familiilor, cheltuielile pentru mâncare depășesc adesea suma de 2.000 de lei. O familie cu doi copii mici a raportat costuri lunare între 2.000 și 2.500 de lei pentru preparatele gătite acasă, la care se adaugă mici sume pentru ieșiri ocazionale. Aceleași praguri sunt menționate și de cupluri: „Eu și prietena mea cheltuim cam 2.000-2.500 de lei pe lună. Avem un cont comun în care contribuim fiecare cu aproximativ 1.000 de lei”.
Dezbaterea a evidențiat și costurile ascunse ale comodității. Un student care alocă între 700 și 800 de lei pe lună a mărturisit că dieta sa, bazată pe produse congelate, îi afectează starea generală: „Realist vorbind, nu recomand nimănui să mănânce așa. Lipsa mâncării proaspete și a preparatelor gătite se simte. M-am îngrășat, sunt balonat aproape permanent”.
Presiunea asupra puterii de cumpărare este confirmată de datele macroeconomice recente. În luna mai 2026, România a înregistrat o inflație de 10,9%, reflectând scumpiri generalizate. Energia electrică a înregistrat o creștere de 55% într-un singur an, în timp ce prețul benzinei a urcat cu 30,55%, iar cel al motorinei cu 36,85%, generând scumpiri în lanț pentru restul produselor.
Veniturile populației nu reușesc să țină pasul cu această dinamică. Salariul mediu net pe economie s-a situat în aprilie 2026 la 5.843 lei, însă a scăzut cu 1,6% față de luna anterioară. În termeni reali, puterea de cumpărare a scăzut la 93,5% față de aprilie 2025. Situația este similară și în cazul pensionarilor, unde pensia medie de 2.934 lei a înregistrat o ușoară scădere, diminuând astfel capacitatea acestora de a acoperi coșul zilnic de consum.
