O cercetare recentă realizată de o echipă internațională de oameni de știință și publicată de Science Alert, preluată de Digi24, a scos la iveală o legătură neașteptată între preferințele culinare și starea de sănătate. Potrivit studiului, persoanele cărora le place gustul și mirosul cepei prezintă un risc diminuat de a suferi de hipertensiune arterială sau de a dezvolta diabet de tip 2.
Concluzia a fost atinsă prin explorarea geneticii, o metodă pe care experții o consideră esențială pentru a obține date mai precise despre impactul alimentației asupra organismului. Această abordare ajută la eliminarea incertitudinilor din studiile nutriționale clasice, oferind o perspectivă mai clară asupra modului în care alegerile noastre zilnice ne influențează sănătatea.
„Cercetarea noastră arată că genele responsabile de gust și miros sunt instrumente promițătoare pentru studierea legăturilor dintre alimentație și boli și pot contribui la consolidarea dovezilor privind relația de cauzalitate în cercetarea nutrițională”, afirmă epidemiologul genetician Daniel Hwang, de la Universitatea din Queensland, Australia. Acesta a subliniat importanța identificării modului în care dieta influențează afecțiuni precum bolile cardiace sau cancerul.
Studiul s-a bazat pe datele a peste 160.000 de participanți, cu vârste cuprinse între 37 și 73 de ani, înregistrați într-o bază de date medicale din Marea Britanie. Analiza a vizat atât profilurile genetice, cât și preferințele alimentare ale acestora, fiind identificate sute de corelații legate de 96 de opțiuni culinare diferite.
Cercetătorii au analizat 325 de gene asociate gustului și mirosului și 140 de alimente, descoperind o legătură specială între preferința pentru ceapă și o variantă specifică a genei receptorului olfactiv OR2T6. Această asociere a fost confirmată ulterior și pe un grup de participanți mult mai tineri, demonstrând stabilitatea acestui indicator genetic indiferent de vârsta pacienților.
Un aspect crucial al cercetării este faptul că genele sunt moștenite și rămân neschimbate sub influența stilului de viață sau a mediului. Astfel, prin metoda numită randomizare mendeliană, variantele genetice fixe sunt folosite ca indicatori pentru a obține date mai sigure decât informațiile auto-raportate de pacienți, care pot fi subiective sau se pot modifica în timp, de exemplu după primirea unui diagnostic.
„Cercetarea nutrițională bazată pe randomizarea mendeliană se extinde, studiile clarificând efectele cauzale ale consumului de cafea, alcool și lapte”, a explicat Daniel Hwang. El a adăugat totodată că procesul rămâne o provocare din cauza dificultății de a găsi markeri genetici care să reflecte fidel consumul alimentar real.
„În ciuda acestor progrese, analizele prin randomizare mendeliană privind alimentele și obiceiurile alimentare rămân o provocare din cauza dificultăților în identificarea unor markeri genetici valabili care să reflecte în mod fiabil ceea ce mănâncă oamenii”, a precizat expertul pentru sursa citată.
Deși ceapa este a doua cea mai consumată legumă la nivel mondial după roșii, autorii studiului menționează că rezultatele actuale nu stabilesc încă o relație directă de cauză-efect. Este necesar ca aceste concluzii să fie replicate pe grupuri mai mari și mai diverse înainte de a putea fi aplicate clinic, beneficiul putând fi legat și de compușii bioactivi prezenți în ceapă.
În contextul în care alimentația necorespunzătoare este responsabilă pentru aproximativ 11 milioane de decese premature anual, noua metodologie promite o înțelegere mai profundă a riscurilor. „A stabili dacă un anumit aliment provoacă o boală sau este asociat cu aceasta reprezintă o provocare semnificativă în epidemiologia nutrițională”, a concluzionat Hwang.
„Am creat un cadru bazat pe genele gustului și mirosului pentru a ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine modul în care dieta contribuie la apariția bolilor cronice”, a mai declarat cercetătorul.
