Lumea fotbalului românesc este în doliu după decesul prematur al lui Gabi Mureșan, fostul mijlocaș al echipei CFR Cluj, care s-a stins din viață la vârsta de 44 de ani. Tragedia a avut loc într-un lac situat între localitățile Șaeș și Apold, unde sportivul se afla alături de un prieten apropiat, părintele Toni Lucian Dumitru.

Conform informațiilor relatate de Wowbiz.ro, cei doi au urmat rutina obișnuită, alternând sauna cu baia în lac. Din păcate, în timpul acestui proces, fotbalistului i s-a făcut rău, pierzându-și capacitatea de a înota. În ciuda eforturilor depuse de preot pentru a-l salva, situația a degenerat rapid.

Intervenția autorităților a fost una dificilă, trupul neînsuflețit fiind recuperat din apă după aproximativ trei ore de căutări. Un detaliu tehnic important a fost faptul că salvatorii au reușit să localizeze locul în care se afla fostul sportiv cu ajutorul ceasului inteligent pe care acesta îl purta la mână.

Specialiștii sugerează că decesul a fost provocat de un stop cardiac, declanșat de șocul termic. Trecerea bruscă de la căldura saunei la apa rece a lacului, într-un moment în care pulsul era deja ridicat, a pus o presiune fatală asupra organismului.

Medicul cardiolog Ștefan Busnatu a explicat pentru Observatornews.ro mecanismul fiziologic din spatele acestei tragedii: „Trebuie să avem în vedere că pulsul poate creşte până la 120 – 140 de bătăi pe minut în repaos. În contactul feţei sau al toracelui cu apa, tendinţa este de a se activa mecanisme de reducere a bătăilor cardiace. Printr-un mecanism reflex. E ca o degringoladă, aşa, temporară, care se produce în organism”.

Înainte de acest eveniment nefericit, Gabi Mureșan a distribuit pe rețelele de socializare un mesaj emoționant al părintelui Iosif Dumitru despre importanța recunoștinței față de trecerea anilor. Textul sublinia că îmbătrânirea reprezintă o binecuvântare și o oportunitate de a învăța lecții valoroase: „Să îmbătrânești este una dintre cele mai mari binecuvântări pe care Dumnezeu le oferă omului. Nu anii ne fac mai bogați, ci lecțiile adunate pe drum, oamenii pe care i-am iubit și încercările care ne-au învățat să prețuim ceea ce contează cu adevărat. Fiecare rid spune o poveste despre răbdare, fiecare fir alb amintește de o luptă dusă și depășită, iar fiecare dimineață în care deschidem ochii este încă o dovadă a milei lui Dumnezeu. De multe ori alergăm după tinerețe și uităm să mulțumim pentru darul de a fi ajuns până aici. Să nu privim anii care au trecut cu tristețe, ci cu recunoștință. Cât timp avem o inimă care poate iubi, o rugăciune care poate fi rostită și oameni pentru care să mulțumim, fiecare zi rămâne o binecuvântare și un nou motiv de a-L slăvi pe Dumnezeu.”