Spălatul rufelor, călcatul hainelor și cusutul se numără printre treburile pe care tradiția populară le îndeamnă pe gospodine să le amâne de Sfânta Cuvioasă Parascheva, potrivit Kanal D. Sărbătoarea este marcată în calendarul creștin ortodox miercuri, 14 octombrie 2026. Tot potrivit acestor credințe, lucrările din gospodărie care nu sunt urgente se lasă pentru altă zi. Curățenia generală este și ea evitată, din superstiția că ar putea aduce necazuri familiei. În tradiția populară, ziua este rezervată rugăciunii, odihnei și faptelor bune.
Ajutorul pentru cei aflați în nevoie este unul dintre obiceiurile legate de această sărbătoare. Credincioșii împart alimente atât pentru pomenirea celor adormiți, cât și pentru oamenii aflați în dificultate. Se oferă pâine, colaci, fructe de toamnă, struguri, must și diferite feluri de mâncare gătită. În unele zone ale țării, se dau de pomană fasole, sarmale de post sau plăcinte cu dovleac. Pentru că sărbătoarea cade miercuri, cei care urmează rânduiala obișnuită a postului trebuie să țină seama de indicațiile calendarului bisericesc pentru această zi.
O altă credință populară spune că femeile însărcinate care împart alimente copiilor nevoiași vor avea parte de ocrotirea Sfintei Parascheva. Această credință nu reprezintă însă o garanție pentru sănătate sau pentru naștere. Obiceiul milosteniei este legat de generozitatea sfintei. De sărbătoare, credincioșii sunt îndemnați să nu refuze sprijinul celor care au nevoie de el. Totodată, sunt îndemnați să evite certurile și vorbele jignitoare și să arate bunătate, răbdare și iertare.
Cunoscută și ca Sfânta Parascheva de la Iași, sfânta este cinstită în fiecare an pe 14 octombrie și este considerată ocrotitoarea Moldovei. Ea s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol. Potrivit informațiilor atribuite în sursă publicației crestinortodox.ro, un îndemn al Mântuitorului auzit în biserică, pe când avea aproximativ 10 ani, a determinat-o să își ofere hainele săracilor și să își dedice viața credinței. Mai târziu, a stat cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. A plecat apoi spre Țara Sfântă și s-a stabilit într-o mănăstire de călugărițe din pustiul Iordanului.
Relatările despre viața sa spun că, în jurul vârstei de 25 de ani, a primit în vis îndemnul să se întoarcă în locurile natale. A revenit la Epivat, unde a murit. Potrivit tradiției bisericești, trupul său a fost găsit ulterior și așezat într-o biserică, iar moaștele au trecut, de-a lungul secolelor, prin Târnovo, Vidin, Belgrad și Constantinopol. În anul 1641, domnitorul Vasile Lupu le-a adus în Moldova, la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași. Din anul 1887, moaștele se află în Catedrala Mitropolitană din Iași, unde numeroși pelerini vin anual să le cinstească.
