Reprezentanții Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) au afirmat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că fondurile de pensii private pot efectua plăți unice chiar în vârful momentului de pensionare; proiectul legii plății pensiilor private, aflat în primă lectură pe masa Guvernului vineri, introduce însă o limită de retragere de 25% pentru conturile care depășesc echivalentul a 12 indemnizații sociale (15.372 lei), măsură motivată, potrivit oficialilor, ca un echilibru între nevoile imediate și protejarea nivelului de trai pe termen mediu.
Proiectul legii plății pensiilor private a fost prezentat public și se află în primă lectură la Guvern (ședința de vineri). Consultările publice urmează să continue în cursul acestei săptămâni.
Conform APAPR, legea ar fi trebuit adoptată încă din 2011, la trei ani după înființarea fondurilor private în 2008; normele actuale de plată sunt provizorii. Radu Crăciun a explicat că după adoptarea de către Guvern proiectul trebuie să parcurgă cele două camere ale Parlamentului, iar după publicarea în Monitorul Oficial va exista un răgaz de 12 luni pentru elaborarea normelor de aplicare.
În fondurile obligatorii (Pilonul 2) sunt înscriși 8,3 milioane de români — majoritatea populației active. Din aceștia, aproximativ 4,5 milioane contribuie regulat, lunar, cu 4,75% din venitul brut, parte a contribuției CAS de 25%.
Potrivit normelor curente, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate la vârsta pensionării sau de către moștenitori în caz de deces, fie într-o singură tranșă (plată unică), fie pe o perioadă de 5 ani, în 60 de tranșe lunare.
Datele APAPR pentru perioada 2008–2024 arată că:
Critica publică s-a concentrat pe limitarea retragerii integrale la momentul pensionării. Propunerea prevede ca, pentru conturile care depășesc echivalentul a 12 indemnizații sociale, persoanele să poată primi imediat 25% din suma totală, iar restul să fie plătit eșalonat sau direct eșalonat în funcție de coeficienți.
„Alegerea procentului de 25% nu este legată de putința sau neputința fondurilor de a face plăți. Mai ales că, încă o dată, plățile nu le vor face fondurile de pensii, le vor face fondurile de plată? Deci, din fondurile private de pensie oricum pleacă toți banii. Deci și dacă era 25% sau 30% sau 50%, toată suma pleca către fondurile de plată. Deci, pentru noi nu era nicio nicio diferență”, a declarat Radu Crăciun.
Radu Crăciun a mai spus, explicând motivația din perspectiva statului, că plafonul urmărește să echilibreze nevoile imediate ale pensionarilor cu păstrarea unei calități a vieții pe termen mediu. El a adăugat că nivelul de 25% se încadrează în practicile observate în Europa, unde valori similare variază între circa 15% și 30%, iar în țările cu structuri similare (Polonia, Croația, Bulgaria etc.) nu există posibilitatea de retrageri totale imediat, ci se practică retrageri parțiale.
Reprezentanții APAPR afirmă că limitarea la 25% nu a fost impusă din cauza unor probleme de lichiditate. Fondurile private sunt, în opinia lor, suficient de lichide, iar în prezent intrările (contribuțiile) depășesc clar plățile efectuate.
Radu Crăciun a precizat pentru Gândul estimările pentru anul curent: intrările se așteaptă la aproximativ 22 de miliarde de lei, în timp ce plățile estimate pentru acest an sunt de circa 2 miliarde de lei.
„Dar chiar și în viitor aș spune că șansele mari sunt ca și în continuare plățile să se facă mai degrabă din intrări, fără să fie nevoie de vânzarea unor unor active pe care le avem, active care oricum, dacă ne uitaăm la titlurile de stat sunt foarte lichide și ar putea fi vândute fără nicio problemă. Deci nu există nicio presiune care să pună probleme din punct de vedere al lichidității fondurilor de pensii”, a explicat Radu Crăciun la întrebarea Gândul.
APAPR estimează că vârful de plată — momentul în care se va atinge numărul maxim de pensionări — va apărea peste 10–15 ani.
În august 2025, APAPR a raportat că suma totală a plăților efectuate către beneficiarii Pilonului 2 și 3 a depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro, astfel:
Forma propusă a legii prevede obligația administratorilor de a notifica persoanele care urmează să se pensioneze cu șase luni înainte, pentru a le permite să decidă opțiunea privind fondul de plată. Fondurile de plată urmează a fi constituite după adoptarea legii și a normelor de aplicare.
Radu Crăciun a subliniat că titularii nu vor fi obligați să părăsească fondul de pensii private; pot să rămână sau pot opta pentru un fond de plată.
Regulile propuse diferențiază situațiile în funcție de mărimea contului:
APAPR atrage atenția că intervalul minim de 10 ani trebuie privit în raport cu speranța de viață la momentul pensionării: aproximativ 14 ani pentru bărbați și 18 ani pentru femei (valoare la pensionare, nu la naștere).
Calculul teoretic pentru plafonul pe 10 ani: 153.720 lei (1.281 lei × 12 luni × 10 ani). Astfel, pentru sume până la acest nivel, plata lunară echivalează cu indemnizația socială în vigoare și se plătește pe cât timp acoperă contul, cu ajustări în ultima lună pentru randament.
La retragerea programată, sumele rămase neplătite în momentul decesului se moștenesc, iar moștenitorii pot opta pentru retragerea integrală a sumelor rămase. După epuizarea fondurilor nu se acordă alte plăți.
În cazul pensiei viagere, plata se face pe durata vieții beneficiarului, chiar și după epuizarea fondului propriu; beneficiul este garantarea plății indiferent de longevitate, dar dezavantajul este că, la decesul prematur, moștenitorii nu primesc sume din fondurile neutilizate.
Toate cifrele, termenele și exemplificările provin din materialele și declarațiile APAPR și din prezentarea făcută de Radu Crăciun la conferința de presă de luni.
