Cartoful crud a fost folosit în trecut în gospodăriile românești și nu numai ca remediu natural pentru diferite afecțiuni, de la probleme digestive până la inflamarea pielii, deși astăzi este cunoscut mai ales ca aliment ce trebuie gătit din cauza conținutului de solanină, o substanță toxică.
Printre utilizările tradiționale ale cartofului crud se numără sucul extras pentru calmarea arsurilor gastrice și durerilor de stomac. Femeile din mediul rural storceau câțiva cartofi cruzi și dădeau câte puțin suc pe parcursul câtorva zile pentru a „potoli focul din burtă”. Alcalinitatea sucului neutralizează excesul de acid gastric, iar compușii săi au efect antiinflamator și cicatrizant asupra mucoasei stomacului.
Un remediu simplu pentru durerile de cap consta în aplicarea de felii subțiri de cartof crud pe frunte, o practică mai ales în zonele montane unde lipsesc plantele medicinale pe timpul iernii. Amidonul din cartof are un efect calmant local, iar senzația de răcoare poate reduce temporar intensitatea durerii.
În cazul arsurilor ușoare sau bășicilor apărute în bucătărie, cartoful ras era folosit pentru a calma durerea. Amidonul și sucul din cartof pot reduce inflamația și au un efect antiseptic ușor, creând o barieră temporară de protecție asupra pielii.
De asemenea, cataplasmele cu cartof crud ras erau aplicate pe zonele afectate de dureri reumatice sau umflături, acoperite cu tifon și lăsate 1-2 ore. Acest remediu era apreciat pentru efectul de răcire și contribuția potasiului și electroliților la reducerea retenției de lichide.
Pentru pleoapele umflate sau cearcăne, se aplicau felii reci de cartof crud timp de 10-15 minute, înainte de evenimente importante, ca un „secret de frumusețe”. Amidonul și vitaminele din cartof pot reduce inflamația și iritația oculară cel puțin temporar.
În tratamentul acneei, sucul de cartof era aplicat direct pe față, pe zonele cu coșuri, pentru a „stoarce” inflamația. Unele studii arată că sucul are efecte antibacteriene și antioxidante moderate, însă utilizarea trebuie realizată cu prudență, mai ales în cazul pielii sensibile.
Cartoful ras era folosit și pentru bătăturile sau negii de pe piele, frecat zilnic timp de o săptămână sau mai mult, pentru a înmuia pielea și reduce excesul de cheratină. În ciuda lipsei unor dovezi clare, această practică era des întâlnită.
În caz de arsuri solare, feliile de cartof aplicate pe piele calmau rapid senzația de arsură și hidratează, având efect emolient și răcoritor.
Un studiu din 2022 publicat în International Journal of Molecular Sciences a identificat în sucul de cartof glicoproteine și compuși fenolici cu potențial antiinflamator și antioxidant. Totuși, cercetătorii avertizează asupra toxicității solaninei, în special din coajă și din cartofii verzi sau încolțiți, care poate provoca tulburări digestive, amețeli sau intoxicații severe. Din acest motiv, consumul de cartof crud trebuie evitat pe termen lung, iar utilizarea internă trebuie făcută cu precauție și pe perioade scurte.
Există câteva contraindicații importante:
Din punct de vedere nutrițional, 100 g de cartof crud conțin în medie 77 kcal, 17,5 g carbohidrați, 2 g proteine, 2,2 g fibre, 19,7 mg vitamina C, 425 mg potasiu, 0,8 mg fier, 23 mg magneziu și aproximativ 15 g amidon.
