Proprietarii care locuiesc la curte sau la bloc trebuie să respecte reguli stricte dacă intenționează să schimbe utilitatea unui garaj sau a unui loc de parcare. Transformarea acestor spații în zone locuibile nu se poate face doar prin mobilare și branșarea la utilități, ci implică, în cele mai multe situații, obținerea unui certificat de urbanism, a unei autorizații de construire și actualizarea actelor cadastrale.
Conform unei analize capital.ro, citată de Romania TV, primul pas obligatoriu este solicitarea unui certificat de urbanism de la primărie. Acest document precizează dacă proiectul este fezabil și ce avize sunt necesare pentru a continua demersul legal.
Există o excepție limitată: schimbarea destinației fără autorizație este permisă doar dacă nu se execută lucrări care să intre sub incidența legii construcțiilor și dacă noul rol al spațiului este prevăzut în documentația de urbanism. Totuși, instalarea unei băi, a unei bucătării sau recompartimentarea interioară necesită, aproape fără excepție, aprobările autorităților.
Regimul juridic și fiscal depinde de tipul construcției. În timp ce garajele din structuri ușoare pot avea un tratament diferit, cele edificate din materiale permanente, precum betonul sau cărămida, se supun integral legislației construcțiilor, indiferent de modul în care sunt utilizate.
Pentru ca un fost garaj să fie recunoscut oficial drept locuință, acesta trebuie să îndeplinească anumite standarde tehnice: suprafață utilă minimă, înălțime adecvată, acces la lumină naturală, ventilație și sisteme funcționale de încălzire și apă. „Noua destinație trebuie înscrisă oficial în documentele proprietății, inclusiv în evidențele cadastrale și în cartea funciară”, subliniază sursa citată, menționând că acest proces este esențial pentru legalitate și pentru eventuale tranzacții ulterioare.
Experții avertizează că plata impozitului la nivel de locuință sau stabilirea domiciliului la acea adresă nu legalizează automat modificările realizate. În cazul nerespectării procedurilor, autoritățile au puterea de a impune revenirea la destinația inițială a spațiului, chiar dacă acesta a fost folosit ca spațiu de locuit pentru o perioadă lungă de timp.
