România se confruntă cu un val sever de vijelii și grindină, însă Sistemul Național Antigrindină rămâne complet nefuncțional din cauza unui blocaj legislativ și administrativ care durează de trei ani. Această situație a dus la distrugerea a sute de hectare de culturi agricole, în timp ce actualul guvern interimar susține că nu are atribuțiile necesare pentru a debloca activitatea rachetelor antigrindină.
O furtună violentă înregistrată pe 11 mai a provocat pagube însemnate în județul Vrancea, unde peste 400 de hectare de viță-de-vie au fost afectate. „Mergem pe circa 400 de hectare afectate, dintre care 250–300 de hectare sunt calamitate 100%. Cu siguranță, dacă sistemul antigrindină funcționa, nu era situația asta. În anii din urmă, când sistemul era funcțional la Vârteșcoiu, nu a existat niciodată o situație de genul acesta, în care să fie calamitate atâtea sute de hectare. Chiar și atunci când grindina era de dimensiuni mari, aceasta ajungea la sol fragmentată și nu afecta culturile de viță-de-vie și livezile”, a declarat la acea dată primarul comunei Vârteșcoiu, Viorel Mîrza, conform datelor oferite de Agerpres.
Potrivit unei analize realizate de G4Media, Federația Viticultorii Vrânceni a transmis memorii către Ministerul Agriculturii cerând reactivarea de urgență a sistemului. Aceștia subliniază că aproximativ 900 de hectare de podgorii au fost calamitate și că lipsa de intervenție afectează un sector de care depind peste 70% dintre locuitorii județului Vrancea. „În Vrancea, Sistemul Antigrindină a funcționat și a salvat mii de hectare de la înființare. Explicația deținătorilor de culturi de câmp, potrivit căreia au avut secetă din această cauză, nu este susținută de argumente științifice”, se arată în memoriul citat.
Deși rețeaua națională dispune de 104 puncte de lansare în toată țara, acestea sunt inutilizabile din 2024, când activitatea a fost suspendată prin OUG 300/2024, ca urmare a protestelor unor grupuri de fermieri. Actul normativ impunea realizarea unui studiu de impact, însă proiectul s-a blocat într-un cerc vicios: nu s-au găsit fonduri pentru studiu, iar cercetarea necesită ca sistemul să fie în exploatare curentă pentru a genera date relevante.
Reluarea operațiunilor este îngreunată și de contextul politic. În timpul unei vizite în Vrancea efectuată în mai 2026, premierul interimar Ilie Bolojan a explicat că executivul nu poate interveni prin reforme structurale majore. „Actualul guvern nu poate face, dat fiind situația de interimat. Astăzi putem să administrăm ceea ce avem… dar probleme care necesită competențe de guvern cu depline puteri nu le putem rezolva”, a precizat Bolojan. Astfel, deciziile legislative privind programul antigrindină pentru perioada 2025-2040 vor fi lăsate în sarcina unui viitor cabinet cu puteri depline.
În tot acest timp, specialiștii avertizează asupra necesității tehnologiei. Gheorghe Vlad, președintele Organizației Interprofesionale Naționale a Producătorilor de Legume și Fructe, a explicat pentru G4Media că „sistemul e dovedit științific că nu cred că-l omologau altfel”. Acesta a mai adăugat că „problema a fost că cei de la centre trebuiau să se racordeze la ANM și să le utilizeze doar în perimetrul respectiv. Urma digitalizarea sistemelor ca să nu mai arunce aiurea cu rachetele alea”.
În ciuda faptului că nu au fost trase rachete, costurile de funcționare ale Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină (AASNACP) rămân ridicate. Din bugetul de 96 de milioane de lei alocat pentru anul 2025, aproximativ 82,8 milioane de lei (86%) au fost cheltuite pentru paza și securizarea punctelor de lansare. Instituția condusă de Dragoș Manole avea 43 de angajați în martie 2026, activitatea fiind limitată la sarcini administrative și de conservare a infrastructurii. Ministerul interimar al Agriculturii, prin Tanczos Barna, a fost solicitat să ofere un punct de vedere referitor la această situație.
