Anul bisericesc a debutat la 1 septembrie, primul mare praznic din această perioadă fiind Nașterea Maicii Domnului, prăznuită pe 8 septembrie atât de Biserica Ortodoxă, cât și de cea Romano-Catolică.

Această sărbătoare este prăznuită în Răsărit începând din secolul al V-lea, în timp ce în Occident a fost preluată în secolul al VII-lea, sub pontificatul Papei Serghie I, generalizându-se ulterior în secolul al IX-lea.

Potrivit scrierilor, Ioachim și Ana nu aveau urmași, o situație privită în acele vremuri drept o lipsă a binecuvântării divine, însă cei doi au perseverat în rugăciune în pofida suferințelor. În urma rugăciunilor și a postului, un înger le-a vestit că vor avea un copil, ducând la nașterea Mariei, viitoarea Maică a lui Iisus Hristos, care a fost dusă la Templu la vârsta de trei ani.

Tradiția populară românească leagă data de 8 septembrie de o serie de obiceiuri și credințe specifice fiecărei regiuni.

Conform datelor preluate de pe România TV, în această zi nu este indicat să se aprindă focul în locuință și se recomandă ca în fiecare casă să ardă o candelă pentru alungarea spiritelor rele.

Femeile care își doresc copii sau cele însărcinate se roagă în această zi Maicii Domnului pentru ocrotire și naștere ușoară, în timp ce în unele zone se obișnuiește împărțirea de struguri și prune pentru sufletele celor adormiți.

De asemenea, bărbații sunt sfătuiți să nu facă munci gospodărești, iar femeile să evite cusutul sau spălatul, pentru a feri familia de rele, în timp ce natura începe să se pregătească pentru sezonul rece.

Ziua aduce și numeroase urări, fiind sărbătorite persoane care poartă nume precum Maria, Marian, Mariana, Marius sau Ana-Maria.