Biserica Ortodoxă prăznuiește pe 8 septembrie Nașterea Maicii Domnului, cunoscută în tradiția populară drept Sfânta Maria Mică. Această sărbătoare reprezintă primul mare praznic din noul an bisericesc, care a debutat la 1 septembrie.
Potrivit informațiilor preluate de pe România TV, părinții Fecioarei Maria, Sfinții Ioachim și Ana, au trăit în Nazaret și s-au confruntat multă vreme cu durerea de a nu avea copii, ajungând la vârste înaintate. Din cauza nerodirii, ei au fost ocoliți și defăimați de comunitate, preotul de la Templu refuzându-le la un moment dat jertfa.
În urma rugăciunilor adânci și a lacrimilor vărsate în singurătate, cei doi soți au primit vestea prin arhanghelul Gavriil că ruga le-a fost ascultată. Fecioara Maria s-a născut în mod firesc, purtând povara păcatului strămoșesc, însă prin sfințenia vieții a biruit orice ispită, devenind Maica Mântuitorului Hristos.
Sărbătoarea de pe 8 septembrie nu este precedată de o perioadă de post, spre deosebire de Adormirea Maicii Domnului din 15 august. De asemenea, data nu figurează ca zi nelucrătoare. În ceea ce privește urările de „La mulți ani”, acestea pot fi adresate atât în august, cât și în septembrie, în funcție de preferințele fiecărei persoane.
Tradițiile populare legate de Sfânta Maria Mică includ începutul culesului viilor, baterea nucilor și organizarea târgurilor de toamnă. Femeile duc la biserică fructe și bucate pentru a fi sfințite și împărțite în memoria rudelor adormite, iar tinerele aduc flori pentru icoane, cerând ocrotire împotriva bolilor.
