Creștinii ortodocși îi prăznuiesc, pe 8 noiembrie, pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, o sărbătoare importantă pentru peste un milion de români care își celebrează onomastica. Cei doi arhangheli sunt considerați conducătorii cetelor de îngeri și călăuze ale sufletelor în Rai.
Potrivit tradiției, de Sfinții Arhangheli se face marea pomenire a morților din familie și se aprind lumânări atât pentru cei vii, cât și pentru cei trecuți la cele veșnice în împrejurări tragice sau fără lumânare. Credința populară spune că în această zi nu este bine să se lucreze.
În calendarul popular, sărbătoarea se întinde pe durata a trei zile, pe 8, 9 și 10 noiembrie, denumite „capul Arhanghelului”, „mijlocul Arhanghelului” și, respectiv, „coada Arhanghelului”.
Ziua de 8 noiembrie este cunoscută și sub numele de „Vara Arhanghelilor” și se crede că între această sărbătoare și Crăciun trebuie să mai fie între două și patru zile călduroase, numite „Vara iernii”. În sâmbăta de dinaintea sărbătorii se fac praznice, iar ofrandele date de pomană poartă numele de „Moșii de Arhangheli”.
În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail ocupă un loc central, fiind mai venerat decât Arhanghelul Gavriil. El este descris ca purtător al cheilor raiului, un luptător împotriva diavolului și cel care veghează la căpătâiul bolnavilor. Se spune că, dacă stă la capul unui bolnav, acesta va muri, iar dacă stă la picioare, se va însănătoși.
Imaginea sa este adesea asociată cu cea a Sfântului Ilie, pe care l-ar ajuta când tună și trăsnește, sau cu cea a Sfântului Haralambie, având puterea de a ține ciuma în frâu.
În Bucovina, exista credința că Arhanghelii sunt „păzitorii oamenilor de la naștere și până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”. La nivel mai larg, credința populară le atribuie rolul de patroni ai casei, care asistă la Judecata de Apoi și purifică, prin post, conștiințele oamenilor de păcatele acumulate.
