Negocierile și discuțiile din culisele partidelor politice au scos la iveală posibile scenarii privind calendarul politic al următoarelor luni, inclusiv datele probabile pentru alegerile prezidențiale.
Prima variantă vehiculată prevede următorul program: pe 19-20 decembrie, președintele ar urma să convoace noul Parlament, în timp ce pe 21 decembrie ar avea loc învestirea acestuia. Consultările pentru desemnarea unui nou premier ar începe pe 24 decembrie, iar în zilele de 27-28 decembrie noul Guvern, împreună cu lista miniștrilor și programul de guvernare, ar fi supus votului de învestitură. La final de an, pe 30-31 decembrie, Guvernul ar putea propune calendarul alegerilor prezidențiale, cu primul tur stabilit pe 23 martie 2025 și al doilea tur pe 6 aprilie 2025. Depunerea jurământului noului președinte ar urma imediat după finalizarea celui de-al doilea tur.
A doua variantă ia în calcul o întârziere a negocierilor politice. Dacă învestirea noului Guvern nu se finalizează în decembrie, aceasta ar putea fi reprogramată pentru 13 ianuarie 2025. Abia pe 14 ianuarie ar avea loc prima ședință de Guvern, în cadrul căreia să fie stabilit calendarul alegerilor: primul tur pe 6 aprilie, iar turul al doilea pe 20 aprilie. În acest caz, jurământul noului președinte ar avea loc la sfârșitul lunii aprilie 2025.
Când vor avea loc alegerile în România?
Indiferent de scenariul ales, noile alegeri nu vor putea avea loc mai devreme de două sau trei luni. Procesul electoral trebuie reluat de la zero, ceea ce implică strângerea de semnături, depunerea și validarea candidaturilor, desfășurarea unei noi campanii electorale, urmată de organizarea primului tur. Astfel, martie 2025 rămâne cea mai realistă dată pentru primul tur al alegerilor prezidențiale.
Anularea turului I al prezidențialelor: un moment unic în istoria României
Documentele desecretizate din CSAT au adus lumină asupra situației neobișnuite a acestor alegeri. Informațiile relevă un atac hibrid asupra României, cu influențe externe, în special din Rusia, menite să manipuleze votul cetățenilor. Se estimează că peste 50 de milioane de euro au fost investiți în această operațiune, dar suma reală ar putea fi mult mai mare.
Cine va organiza noile alegeri?
Într-un context complicat, cu alegeri prezidențiale și parlamentare simultane, fără un guvern stabil și cu un președinte la final de mandat, întrebările despre organizarea scrutinului rămân deschise. Această situație, fără precedent, nu este prevăzută nici în Constituția României, nici în alte legi fundamentale. Până la clarificarea procedurii, scenariile și speculațiile rămân singurele certitudini, conform experților în drept constituțional și liderilor politici.
