Pensionarii care primesc pensii de peste 3.000 de lei plătesc în prezent CASS pentru partea care depășește acest prag, o măsură prevăzută până la data de 31 decembrie 2027. Însă Comisia Europeană a cerut Guvernului României să ia măsuri suplimentare pentru a acoperi costurile unei noi legi a salarizării, potrivit Capital. Printre variantele menționate de oficialii europeni în corespondența tehnică se află chiar extinderea acestei contribuții de sănătate asupra pensiilor.

Estimarea costurilor pentru noua lege a salarizării a crescut de la aproximativ 8 miliarde de lei la aproape 12 miliarde de lei. Această diferență de circa 4 miliarde de lei trebuie acoperită de Guvern prin măsuri compensatorii. Comisia Europeană recomandă ca aceste decizii să fie luate odată cu legea salarizării sau chiar înainte ca aceasta să intre în vigoare. Specialiștii europeni au mai semnalat și o diferență de aproximativ un miliard de lei între calculele financiare și textul proiectului, referitoare la salariile din sănătate.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că decizia privind eventuala prelungire a CASS pentru pensii nu va fi luată de Bruxelles, ci de autoritățile de la noi. Acesta a explicat că deficitul la Casa de Asigurări de Sănătate a scăzut în acest an ca urmare a măsurilor aplicate. „Ce vă pot spune este că în acest an deficitul la Casa de Asigurări de Sănătate a scăzut simţitor ca urmare a acestor măsuri, că în lipsa acestora am fi avut un deficit semnificativ, din înţelegerea mea, de circa 4 miliarde de lei, ăsta este, de fapt, efectul măsurilor despre care vorbim acuma şi cu siguranţă va fi analiza Ministerului de Finanţe”, a precizat ministrul. El a adăugat: „dacă şi cum ar trebui să prelungească ceva. Dar în niciun caz nu ne spune Bruxelles-ul ce trebuie să facem noi cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate”.

În ceea ce privește noua lege a salarizării, valoarea de referință a fost redusă la solicitarea Ministerului Finanțelor. Aplicarea va începe de la o valoare de referință de 4.000 de lei, urmând să ajungă la 4.100 de lei la rectificarea bugetară. Ministrul Muncii a menționat că impactul estimat ar trebui menținut sub nivelul de 12 miliarde de lei pentru a exista o rezervă bugetară. De asemenea, acesta a respins informațiile că veniturile ar urma să scadă, menționând că proiectul conține un mecanism de protejare a veniturilor.