
Moneda euro a ajuns la un nou maxim istoric, fiind cotată la 5,2788 lei, potrivit Băncii Naționale a României. Această creștere este semnificativă față de cursul înregistrat marți, atunci când un euro costa 5,2647 lei. Cursul oficial al euro anunțat marți, 22 septembrie, de BNR a fost în ușoară scădere față de cotația de luni, de 5,2649 lei. Banca Națională a anunțat cursul oficial al monedei EURO la ora 13.00.
De asemenea, dolarul american s-a apreciat în fața leului, iar cursul a urcat la 4,6265 lei/dolar. Pe piața interbancară, moneda europeană depășise miercuri dimineață anteriorul maxim istoric, urcând până la un curs de 5,2774 lei/euro. Precedentul record fusese stabilit în prima săptămână din luna mai 2026, mai exact pe 6 mai, când BNR a anunțat un curs de 5,2688 lei/euro. Această situație a avut loc în contextul crizei politice legate de căderea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, conform Kanal D.
Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a declarat că „Economia României traversează în prezent o perioadă dificilă”. Acesta a menționat că incertitudinile din mediul internațional s-au suprapus cu cele generate de situația politică și guvernamentală internă. Oficialul a explicat că, după doi ani de evoluții modeste, cu rate de creștere economică de 0,9% și 0,7% în 2024 și 2025, perspectivele pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ. Acest lucru ar însemna stagflație, potrivit reprezentantului BNR, care a subliniat că scăderea consumului și output-gap-ul puternic negativ semnalează tranziția către un nou model de creștere economică.
Consultantul economic Adrian Negrescu a transmis mesajul „Patru luni fără guvern: economia plătește nota de plată a orgoliilor politice”, atrăgând atenția că riscul cel mai mare al crizei politice este scăderea ratingului de țară. Acesta a menționat că fiecare săptămână fără Guvern la Palatul Victoria înrăutățește perspectiva economică a României. Economistul a subliniat de asemenea că „Fiecare săptămână pierdută reduce spațiul de manevră și crește costul final”. În același context, el a adăugat: „Ar fi sănătos ca cei care negociază acum viitorul guvernului să își pună o singură întrebare: merită ca, pentru un avantaj politic de moment, România să plătească ani de zile dobânzi mai mari, investiții pierdute și o reputație șifonată? Pentru că, spre deosebire de politicieni, economia nu mai are răbdare. Și nici timp”.