Toamna astronomică din 2026 va debuta oficial miercuri, pe 23 septembrie, la ora 03:05 a României, atunci când se va produce echinocțiul de toamnă și se va înregistra egalitatea dintre durata zilei și a nopții, după cum notează Gândul.
Odată cu depășirea acestui prag temporal, intervalul întunecat va crește treptat, în timp ce lumina diurnă se va restrânge continuu până la venirea solstițiului de iarnă. Evenimentul reprezintă una dintre cele patru etape fundamentale ale calendarului astronomic, alături de echinocțiul de primăvară și cele două solstiții.
În vreme ce emisfera nordică trece în sezonul rece din punct de vedere astronomic, în zona sudică a Pământului același fenomen marchează debutul primăverii, cele două emisfere aflându-se în opoziție sezonieră.
Din perspectivă tehnică, echinocțiul survine în momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, iar longitudinea sa atinge cota de 180 de grade, trecând din sfera nordică în cea sudică.
În preajma acestei date, astrul solar răsare în dreptul punctului cardinal est și apune înspre vest. La amiază, în România, acesta ajunge la o înălțime de circa 45 de grade deasupra liniei orizontului, urmând ca de atunci traiectoria sa să coboare de la o zi la alta, conform datelor transmise de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Dincolo de explicațiile științifice, mentalul colectiv a asociat de-a lungul timpului echinocțiul cu încheierea campaniei agricole și depozitarea roadelor. Țăranii obișnuiau să consume primul must obținut din strugurii recoltați recent, o practică asociată în credința populară cu atragerea sănătății și a norocului.
Totodată, prognoza neoficială transmisă din generație în generație spunea că aspectul vremii din aceste zile poate anticipa evoluția termică a lunilor următoare: un climat blând prevestea o toamnă lungă, pe când frigul instalat prematur prefigura o iarnă grea.
