Adriana Bahmuțeanu a decis să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), acuzând autoritățile din România de încălcarea drepturilor sale și ale copiilor săi. Jurnalista susține că interesele minorilor nu au fost protejate corespunzător în cadrul disputelor legale care au durat mai multe luni.

Deși a obținut în instanță dreptul de a menține legătura cu fiul său, aflat în prezent în grija familiei regretatului Silviu Prigoană, Bahmuțeanu reclamă faptul că hotărârea judecătorească nu este pusă în aplicare. Aceasta a fost separată de copil timp de nouă luni, perioadă în care susține că autoritățile au ignorat interesele minorului.

Inițial, solicitarea formulată de Adriana Bahmuțeanu a fost respinsă de instanță: „Respinge capătul de cerere având ca obiect constatarea existenţei unei stări de înstrăinare parentală a minorului …….. ca inadmisibil. Respinge în rest cererea de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale ca neîntemeiată”.

Ulterior, în luna mai, apelul formulat de jurnalistă a fost admis, stabilindu-se un program de vizită clar: „Admite apelul. Schimbă în parte sentinţa civilă apelată, în sensul că: Admite în parte capătul 9 de cerere. Stabileşte un program de legături personale cu minorul …. Gabriel, născut la data de 1…, în favoarea reclamantei, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 37…1/2025 (la care este conexat dosarul nr. 23…/2026), astfel: – Prima și a treia duminică din lună, de la ora 10:00 până la ora 20:00; – Ziua de naştere a mamei, de la ora 10:00 la ora 20:00; – Prin apel video în zilele de marți şi joi ale fiecărei săptămâni, în intervalul orar 17:00-19:00. Menţine în rest sentinţa apelată. Ia act de precizarea apelantei-reclamante în sensul că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Definitivă”.

Nemulțumită de modul în care a fost gestionată situația și de faptul că drepturile sale au fost ignorate, Adriana Bahmuțeanu a explicat pentru Spynews.ro motivele pentru care a ales să apeleze la instanța europeană.

„Era vorba despre o ordonanță președințială. Ar fi trebuit să se judece în urmă cu aproape nouă luni. M-au plimbat aproape nouă luni de zile între instanțe, și-au bătut joc de mine! Drept urmare, merg la CEDO. Pentru că era dreptul meu să am măcar program de vizită cu propriul meu copil și nu ca statul român să ignore și dreptul meu, ca părinte, dar, mai ales, interesul superior al copilului! Care, în cazul de față, nu a fost respectat (…) De regulă, tactica în cazurile de alienare parentală este să tergiverseze lucrurile cât mai mult, astfel încât minorul să devină major. Asta vor să îmi facă și mie, însă eu nu mă las!”