Sistemul medical din România se confruntă cu o etapă financiară delicată, ultimele luni ale anului 2026 aducând provocări majore pentru autorități. Potrivit informațiilor publicate de redactia.ro, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a anunțat că resursele financiare sunt asigurate pentru continuarea tratamentelor și a serviciilor medicale în septembrie și octombrie, însă ulterior va fi obligatorie o suplimentare a bugetului.
Horațiu Moldovan, președintele CNAS, a căutat să calmeze pacienții, dând asigurări că în viitorul apropiat nu există pericolul ca terapiile să fie sistate din cauza fondurilor insuficiente. Instituția poate apela la ajustări administrative pentru menținerea finanțării până la finele lunii octombrie.
Dificultățile majore apar însă în ultimele două luni ale anului. După data de 31 octombrie, sumele disponibile nu vor mai acoperi toate cerințele sistemului sanitar, fiind nevoie imperativă de o rectificare bugetară.
Conducerea CNAS a menționat că fondurile actuale permit derularea tratamentelor și a serviciilor medicale pe parcursul lunilor septembrie și octombrie, un aspect vital pentru bolnavii cronici și cei inclusi în programele naționale de sănătate.
Horațiu Moldovan a subliniat că instituția poate implementa schimbări administrative pentru a susține finanțarea pe termen scurt. „Avem bani pentru tratamente în lunile septembrie și octombrie”, a transmis șeful CNAS.
Situația devine mult mai complexă începând cu luna noiembrie, când va fi necesară o rectificare a bugetului pentru a acoperi costurile cu medicamentele, serviciile medicale și celelalte cheltuieli gestionate de Fondul de Sănătate.
Contextul politic actual sporește gradul de dificultate, deoarece un guvern interimar are competențe limitate în ceea ce privește realizarea rectificării bugetare în forma optimă. Astfel, instalarea unui Executiv cu puteri depline devine esențială pentru susținerea sistemului sanitar.
Nevoile financiare ridicate nu vizează doar CNAS, ci și Ministerul Sănătății, care necesită fonduri suplimentare pentru funcționarea serviciilor de ambulanță și a unităților de primiri urgențe. Ministrul interimar Cseke Attila a semnalat că alocările actuale nu acoperă integral cheltuielile până la sfârșitul anului.
Premierul interimar Ilie Bolojan a punctat că o parte dintre cheltuieli, cum ar fi cele destinate urgențelor și ambulanțelor, au fost estimate nerealist la începutul anului, generând presiuni suplimentare în lipsa unor ajustări bugetare.
Printre cele mai vulnerabile segmente se află pacienții cu afecțiuni grave și cronici, inclusiv bolnavii oncologici sau cei cu boli rare, pentru care eventuale sincope în finanțarea programelor naționale pot avea urmări deosebit de grave.
Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a cerut conducerii CNAS prezentarea publică a datelor financiare detaliate pentru ultimul trimestru, incluzând sumele necesare programelor naționale, plățile către farmacii și restanțele pentru concediile medicale, pentru a creiona o imagine clară a necesarului până la 31 decembrie 2026.
Cheltuielile ridicate cu medicamentele, a căror valoare medie lunară se ridică la circa 2,4 miliarde de lei, reprezintă aproape 40% din cheltuielile lunare ale FNUASS, subliniind riscul unor efecte în lanț asupra farmaciilor și spitalelor în cazul unor întârzieri financiare.
Deși finalul de an se anunță tensionat, mesajul actual al autorităților este că tratamentele sunt garantate până la sfârșitul lunii octombrie, iar depășirea blocajelor depinde direct de deciziile politice și administrative luate în perioada următoare.
Sursa foto: Arhivă
