Actualul episod al fenomenului El Niño a înregistrat o intensificare considerabilă, depășind limitele obișnuite în regiunea de referință Niño 3.4, unde temperatura apei a urcat de la circa 1,6°C peste media normală în luna iunie, la 2,5°C în august, conform datelor prezentate de Playtech.ro.
Pentru intervalul octombrie-decembrie, Organizația Meteorologică Mondială (OMM) anticipează o anomalie termică medie de aproximativ +3,7°C, având un punct maxim prognozat pentru luna decembrie. În ipoteza în care această estimare se adeverește, nivelul va reprezenta cel mai înalt prag înregistrat vreodată de la debutul măsurătorilor, depășind precedentul record de +2,6°C consemnat în timpul episodului intens El Niño din perioada 2015-2016.
Specialiștii explică faptul că acest fenomen nu reprezintă un val de căldură care migrează direct din Oceanul Pacific spre țara noastră, ci o modificare a schimburilor termice dintre ocean și atmosferă, capabilă să influențeze dinamica atmosferică la scară globală.
„Oceanul din care își trage această căldură este cel mai cald pe care l-am observat vreodată. Pur și simplu, există mai multă căldură gata să fie eliberată”, a explicat secretara generală a OMM, Celeste Saulo.
Efectele generate diferă considerabil în funcție de zonă, crescând riscul de secetă în anumite regiuni și de ploi torențiale sau inundații în altele, impactul fiind mult mai pronunțat în zonele tropicale comparativ cu Europa, unde corelația este mai redusă și depinde de multiple alte elemente.
Analizele realizate de Met Office pentru nord-vestul continentului european indică faptul că un El Niño puternic sporește șansele unei finalități de toamnă și ale unui început de iarnă cu vreme umedă, tempestoasă și relativ blândă. Pe măsură ce sezonul rece înaintează și fenomenul depășește apogeul, pot apărea și episoade geroase, favorizate inclusiv de corelarea cu vortexul polar stratosferic.
Cu toate acestea, experții subliniază că prognoza nu implică o iarnă uniformă, întrucât El Niño reprezintă doar un singur element dintre mulții factori ce modelează climatul european, alături de circulația din Atlantic, Oscilația Nord-Atlantică și vortexul polar.
În ceea ce privește România și sezonul rece 2026-2027, meteorologii recomandă multă prudență, deoarece amprenta directă a fenomenului este mult mai estompată față de zonele apropiate Pacificului, nefiind posibilă o deducție simplistă despre severitatea iernii viitoare pe baza acestor indici.
