Vortexul polar ar putea fi afectat de o perturbare importantă la începutul lunii noiembrie, inclusiv de o posibilă separare în două structuri, potrivit scenariului meteorologic prezentat de Focus News. Dacă se confirmă și are o intensitate suficientă, fenomenul ar putea modifica circulația atmosferică din emisfera nordică și posibilitatea ca aerul rece să ajungă în Europa în a doua jumătate a lunii noiembrie și în decembrie.
Scenariul se bazează pe posibilitatea unei încălziri stratosferice bruște, fenomen cunoscut prin abrevierea SSW, de la denumirea engleză „Sudden Stratospheric Warming”. Acesta presupune o creștere rapidă a temperaturilor din stratosfera polară, însoțită de o posibilă slăbire puternică sau chiar de inversarea direcției vânturilor de vest care susțin vortexul.
În funcție de intensitatea încălzirii și de configurația atmosferei, vortexul se poate deplasa deasupra Arcticii ori se poate separa în două structuri distincte. Astfel de schimbări pot favoriza configurații atmosferice asociate cu perioade reci în unele zone ale emisferei nordice, însă nu toate încălzirile stratosferice produc efecte puternice la nivelul solului.
Într-o postare din 24 octombrie 2026, inclusă în material, Andrej/ severe-weather.eu (@Recretos) arăta că rularea de la 00z a modelului ECMWF continua să indice o încălzire stratosferică și o inversare a vântului, aceasta apropiindu-se și de nivelul de 50 mb. Autorul preciza însă că alte rulări individuale ale modelelor rămâneau mai rezervate în privința inversării, o prudență pe care o considera probabil justificată.
În aceeași analiză, Andrej descria rezultatele rulării extinse GEFS ca fiind diferite de celelalte și semnala că modelele prezentau evoluții divergente în jurul datei de 29 octombrie. El aprecia că următoarele rulări sau zile ar putea clarifica situația și preciza că imaginile actualizate erau disponibile în secțiunea sa dedicată vortexului polar.
Potrivit scenariului relatat de Focus News, efectele unei eventuale perturbări de la începutul lui noiembrie nu s-ar manifesta obligatoriu imediat. În unele situații, influența schimbărilor din stratosferă ajunge la nivelurile inferioare ale atmosferei după câteva săptămâni, întârziere care explică urmărirea acestor fenomene în prognozele sezoniere.
O reorganizare a circulației atmosferice favorabilă transportului de aer rece spre Europa ar putea aduce episoade de răcire accentuată în anumite regiuni. Există însă și scenarii în care aerul rece rămâne în apropierea Arcticii sau este direcționat spre America de Nord ori Asia.
Pentru România, o perturbare majoră a vortexului ar putea avea efecte dacă ar fi urmată de schimbări care să permită pătrunderea aerului rece din nordul sau nord-estul continentului. În această situație, temperaturile ar putea scădea semnificativ, iar ninsorile ar fi posibile doar în prezența umezelii și a condițiilor atmosferice potrivite.
Intensitatea și durata unor asemenea episoade ar depinde de poziția centrilor de presiune, de traseul maselor de aer și de evoluția sistemelor atmosferice care traversează Europa. România ar putea resimți și efecte limitate sau ar putea să nu fie afectată de un episod rece important, chiar dacă perturbarea vortexului se produce, deoarece evoluția vremii poate varia între regiunile continentului.
Posibila perturbare nu este suficientă pentru a anticipa o iarnă severă în Europa în sezonul 2026–2027. Chiar și în cazul unei slăbiri considerabile sau al separării vortexului în două, efectele asupra vremii de la suprafață ar depinde de evoluția ulterioară a circulației atmosferice.
Conform materialului, actualizările modelelor din săptămânile următoare perioadei analizate ar putea oferi indicii suplimentare despre probabilitatea episoadelor reci și despre regiunile europene care ar putea fi afectate.
