
Intrarea Maicii Domnului în Biserică este sărbătorită pe 21 noiembrie 2026, fiind marcată în calendarul ortodox cu cruce roșie și dezlegare la pește. Cunoscută în tradiția populară drept Vovidenia sau Ovedenia, sărbătoarea amintește de aducerea Mariei la templu de către părinții săi, potrivit materialului publicat de Wowbiz.
Conform relatării religioase prezentate în material, Sfinții Ioachim și Ana nu aveau copii și s-au rugat lui Dumnezeu să le dăruiască un prunc, făgăduind că îl vor duce la templu și îl vor închina Lui. Un înger le-a vestit că vor avea o fiică, pe care o vor numi Maria.
Când Maria a împlinit trei ani, părinții au dus-o la templu, îndeplinindu-și astfel promisiunea. Acolo a fost primită de marele preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, care a condus-o în Sfânta Sfintelor, cea mai sfântă încăpere a templului, unde, potrivit aceleiași relatări, a rămas până la vârsta de 15 ani.
În interpretarea religioasă redată de sursă, intrarea Mariei în acest loc este legată de menirea ei de a deveni un templu viu al lui Dumnezeu și de a-L naște pe Hristos. În Occident, sărbătoarea a fost introdusă de papa Grigore al XI-lea, care a celebrat-o pentru prima dată la Avignon, în 1374, potrivit materialului.
Printre lăcașurile de cult care poartă acest hram, sursa enumeră Mănăstirea Iezeru, Mănăstirea Hodroș Bodrog, Mănăstirea Lainici, Mănăstirea Nămăiești, Mănăstirea Zamfira și Mănăstirea Turnu. Sunt menționate, de asemenea, Biserica de lemn din Bârsana, Mănăstirea minorită din Bistrița și Biserica de lemn din Cojocna.
Lista mai cuprinde Biserica de lemn Intrarea în Biserică din Dobricul Lăpușului, Biserica Vovidenia din Iași și Biserica de lemn din Putna. Lor li se adaugă Biserica Intrarea Maicii Domnului în Biserică din Sighișoara, Biserica Intrarea în Biserică a Maicii Domnului din Șimleu Silvaniei și Biserica „Intrarea în Biserică” din Viorești.
Materialul o prezintă pe Maica Domnului ca model de conduită creștină, urmat de multe femei creștine pentru evlavie, milostenie și înțelepciune. Totodată, viețile sfinților sunt indicate ca surse de inspirație pentru cultivarea răbdării, curajului, cumpătării, prudenței, milosteniei, hărniciei, modestiei și dragostei.
Îndemnurile religioase prezentate cu prilejul sărbătorii vizează participarea la slujbă, oferirea de pomeni, sprijinirea celor sărmani, vizitarea persoanelor singure, săvârșirea faptelor bune și evitarea păcatului. Acestea includ și rugăciunea, îndreptarea gândurilor bune către Dumnezeu, evitarea certurilor și păstrarea armoniei în familie, la locul de muncă și în relațiile cu apropiații.
Recomandările de a manifesta bunătate, generozitate și răbdare sunt formulate în material atât pentru zilele de sărbătoare, cât și pentru viața de zi cu zi.