Săptămâna Mare reprezintă pentru credincioși o perioadă de smerenie și curățare spirituală înaintea celei mai importante sărbători creștine, Paștele. Joia Mare, care are loc în joia dinaintea Paștelui, este cunoscută și sub denumirile de Joia celor 12 Denii sau Joia Neagră și marchează momente esențiale din viața lui Iisus Hristos, fiind însoțită de o serie de tradiții și restricții respectate cu strictețe.
Joia Mare amintește credincioșilor patru evenimente majore din viața lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și prinderea Mântuitorului de către cei care doreau să-l ucidă. În această zi, Mântuitorul a oferit o lecție de smerenie prin gestul său de a spăla picioarele apostolilor, un act cu caracter purificator, simbolizând curățirea de păcate.
Cina cea de taină, care a urmat acestui gest, este momentul în care Iisus a instituit Taina Împărtășaniei, folosind pâinea și vinul ca simboluri ale jertfei sale viitoare. Tot în cadrul slujbei de Joia Mare sunt citite cele 12 evanghelii ale patimilor Mântuitorului, iar procesiunea religioasă reunește Denia și Vecernia, unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Tradiția bisericească prevede ca, din această zi, să nu mai fie bătute clopotele, ci doar toaca, marcând astfel solemnitatea momentului.
Joia Mare este, de asemenea, ziua în care se vopsesc ouăle roșii, pregătindu-se astfel pentru sărbătoarea Paștelui. Tot în această zi se încep pregătirile pentru coacerea pascăi și a cozonacului, produse tradiționale ale sărbătorii. Pasca este preparată din făină albă cernută și coaptă în tăvi speciale, iar cojile de ouă folosite la vopsit nu se aruncă sau nu se ard, ci se păstrează cu grijă într-un vas special, fiind apoi aruncate în Sâmbăta Paștelui într-un curs de apă curgătoare. Această practică are rolul de a proteja găinile și puii de păsările prădătoare pe timpul verii.
Conform tradiției, în Joia Mare sunt interzise consumul a două alimente: oțetul și urzicile. Motivul acestei restricții este legat de suferințele lui Iisus în timpul răstignirii, când a fost bătut cu urzici și stropit cu oțet, pentru a-i intensifica durerile. De asemenea, femeile nu au voie să spele haine în această zi, nici manual, nici cu ajutorul mașinii de spălat, ultima zi permisă pentru această activitate fiind Miercurea Mare, conform obiceiurilor strămoșești.
Săptămâna Mare, denumită și Săptămâna Sfântă sau Săptămâna Patimilor, este ultima săptămână a Postului Mare și precede Paștele. Aceasta începe cu Sâmbăta lui Lazăr, ziua dinaintea Duminicii Floriilor, și se întinde până în Sâmbăta Mare, inclusiv. În această perioadă, preoții îndeamnă credincioșii la post, rugăciune și spovedanie, iar Deniile reprezintă elementul central al practicilor religioase.
Este important de subliniat că Săptămâna Mare nu trebuie confundată cu Săptămâna Luminată, care este prima săptămână după Paște și marchează o altă etapă a calendarului liturgic ortodox.
