Vinerea Mare, cunoscută și sub denumirile de Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă, reprezintă ultima zi de vineri dinaintea Paștelui și marchează finalul Postului Mare. Această zi este dedicată amintirii suferințelor lui Iisus Hristos, fiind una dintre cele mai solemne din calendarul creștin ortodox, caracterizată prin restricții și obiceiuri specifice menite să onoreze sacrificiul Mântuitorului.
În dimineața Vinerei Mari, înainte de răsărit, oamenii aveau obiceiul de a alerga desculți prin rouă sau de a se scălda în apă curgătoare, ritualuri menite să asigure sănătatea pe parcursul anului. În această zi, nu se consumă urzici și nu se folosește oțet în preparatele culinare, deoarece Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oțet în timpul Patimilor Sale.
Se oprește orice fel de muncă: nu se spală, nu se coase, nu se sacrifică păsări sau animale. În anumite regiuni, se obișnuiește să se dea cu tămâie în jurul copacilor și caselor pentru a le proteja de dăunători, boli, trăznet și animale sălbatice. De asemenea, în Vinerea Mare nu este recomandat să se vopsească ouăle.
Ziua este consacrată pomenirii Patimilor sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare ale Domnului nostru Iisus Hristos, suferințe pe care El le-a îndurat de bunăvoie pentru mântuirea oamenilor. Se amintește și mărturisirea mântuitoare făcută de tâlharul recunoscător, care a fost răstignit alături de El.
Biserica îi numește Patimile Domnului „sfinte” deoarece Cel care le-a răbdat este Sfântul Sfintelor, „mântuitoare” pentru că au reprezentat prețul răscumpărării neamului omenesc din robia păcatului și „înfricoșătoare” deoarece nimic nu poate fi mai înfricoșător decât ocara pe care Creatorul a primit-o de la făptura Sa.
În această zi nu se săvârșește Sfânta Liturghie, deoarece Mielul lui Dumnezeu este jertfit, iar credincioșii țin post total, reflectând asupra faptului că Mirele s-a luat de la ei, conform Evangheliei după Matei (9, 15).
Conform tradiției, dacă plouă în Vinerea Mare, se spune că anul va fi bogat. Fetele nemăritate practică vrăji de dragoste pentru a fi cerute de soție. În această zi, morții nu sunt îngropați decât cu bătăi de toacă, iar scăldatul ritual este un simbol al curățării trupului și sufletului.
În Duminica Paștelui, credincioșii se spală cu apă în care au fost puse un ou roșu și un bănuț de argint. În noaptea Învierii Domnului, oamenii participă la slujba de la biserică, de unde iau Lumina Sfântă și cântă alături de preoți „Hristos a Înviat!”. După încheierea slujbei, lumanările aprinse sunt duse acasă și stinse doar după ce se face semnul Crucii, fiind folosite doar în momente de necaz.
Preoții sfătuiesc credincioșii să citească Evangheliile în această perioadă. Înainte de sărbători sunt recomandate Evangheliile după Matei, Marcu și Luca, iar după Paște, Evanghelia după Ioan Evanghelistul.
Totodată, din Joia Mare până în Joia din Săptămâna Luminată, femeile nu au voie să spele haine. În Vinerea Mare, nu este bine ca oamenii să se tundă, deoarece se crede că acest obicei ar putea aduce moartea unui membru apropiat al familiei.
