Profesor doctor Alexandru Vlad Ciurea, neurochirurg cu o carieră de peste 50 de ani și fost director timp de un deceniu al Spitalului de Urgență Bagdasar-Arseni, a realizat aproape 23.000 de intervenții chirurgicale pe creier. Timp de 17 ani, s-a dedicat exclusiv operațiilor pe copii, cel mai mic pacient având doar două zile. Într-un interviu recent, medicul a oferit sfaturi esențiale privind menținerea sănătății creierului și a subliniat efectele nocive ale stilului de viață dezorganizat.
Profesorul Ciurea începe ziua printr-un ritual simplu, dar eficient: trezirea devreme, aerisirea încăperii și efectuarea unor exerciții de respirație profundă. „Un profesor din Academia rusă, care a trăit în Siberia, susține că se poate trăi până la 150 de ani cu aerul curat din acea zonă. Este important ca aerul să ajungă în plămâni”, explică medicul. Aceste exerciții ajută creierul să pornească toate circuitele, iar apoi recomandă consumul a două pahare cu apă la temperatura camerei, primul pentru curățarea tubului digestiv, iar al doilea pentru a pune „locomotiva” în mișcare.
„Creierul are nevoie de aer curat, de alimentație sănătoasă, fără grăsimi, dar cu un dulce natural, precum mierea. Creierului îi place ciocolata, are nevoie de apă, dar cel mai mult îi place zâmbetul”, afirmă neurochirurgul.
În ceea ce privește somnul, Ciurea subliniază că „în timpul somnului, creierul nu doarme, ci funcționează pentru a menține activitatea organelor interne și pentru a procesa problemele cu care ne confruntăm. Dacă te culci cu o problemă în minte, a doua zi vei găsi răspunsul pentru că creierul face conexiuni între gândire, judecată și memorie”. Astfel, odihna este esențială și „nu trebuie să stăm nedormiți”.
Despre micul dejun, medicul recomandă să fie luat într-un cadru relaxant, fără zgomote, grabă sau alte distrageri, și fără fumat. „Trebuie să fie mai mult decât o relaxare, să fie o plăcere. Pledez pentru sucul de dimineață din citrice, caroten și altele, care aduc energie și oligoelemente esențiale pentru creier”, explică profesorul Ciurea.
Referitor la alimentație, neurochirurgul atrage atenția că „este rău pentru creier să mâncăm carne în exces, însă în cantități mici este benefică pentru întreg organismul. Cele mai bune sunt carnea de curcan și peștele, deoarece au puține calorii. Creierul nu acceptă grăsimea, precum slănina, care nu aduce nimic bun”. De asemenea, avertizează că nu orice dulce este benefic, întrucât zahărul poate produce modificări chimice dăunătoare creierului.
„La prânz nu este bine să mâncăm mult, deoarece sangele se duce către stomac, iar creierul rămâne ischemizat, ceea ce provoacă somnolență. Cine dorește să lucreze trebuie să consume puțin la prânz și să bea apă la temperatura camerei, nu sucuri acidulate”, recomandă Ciurea. El precizează că cele două intervale de activitate maximă a creierului sunt între 10:00-12:00 și 16:00-18:00, iar în cazul oboselii, o cafea băută încet poate ajuta. „Creierul așteaptă să fie răsplătit cu un dulce bun, dar fără zahăr”, adaugă medicul.
Neurochirurgul subliniază importanța zâmbetului ca „cel mai bun prieten al creierului”, fiind esențial să alungăm tristețea și monotonia. „Trebuie să exersăm creierul prin comunicare, să fim deschiși și să evităm izolarea. Să ne plimbăm, să călătorim, să urmărim lucruri care ne plac, să facem cuvinte încrucișate sau puzzle-uri. Mintea trebuie să funcționeze continuu prin scris și lectură, astfel menținem activ memoria”, explică profesorul Ciurea.
Mișcarea reprezintă o componentă vitală pentru sănătatea creierului: „Dacă ne mișcăm, existăm. Trei lucruri sunt importante: vorbirea, scrierea și mișcarea. În plus, am uitat să apreciem muzica adevărată și dansul, care este dovedit că previne apariția bolii Alzheimer”, mai spune medicul.
Profesorul Ciurea avertizează că tot mai mulți oameni suferă de epuizare nervoasă din cauza suprasolicitării sistemului nervos, combinată cu o alimentație neadecvată și somn insuficient. Acestea pot conduce în final la accident vascular cerebral (AVC). El atrage atenția că AVC-ul este tot mai frecvent în rândul tinerilor, ca urmare a unui stil de viață dezorganizat, cu consum excesiv de alcool, tutun, lipsă de odihnă și alimentație dezechilibrată.
„Solicităm creierul și îi oferim exact ceea ce nu îi place: țigări, alcool, care modifică metabolismul celulei nervoase, internet și suprasolicitare nervoasă. Toate acestea obosesc creierul, iar de la oboseală până la AVC nu mai este decât un pas. De exemplu, Stela Popescu a suferit un AVC. Agitația, pierderea vorbirii, starea de oboseală, slăbiciunea unei mâini sau a unui picior sunt semnale neurologice care trebuie luate în serios”, a concluzionat profesorul Vlad Ciurea.
