Înălțarea Domnului, una dintre cele mai importante sărbători creștine ortodoxe, este celebrată în 2025 pe 29 mai, o zi de joi, conform tradiției care o fixează la 40 de zile după Paște. Deși are o semnificație religioasă majoră, această zi nu este zi liberă legală în România, însă este marcată cu solemnitate în biserici și de credincioși.

Semnificația Înălțării Domnului

Conform Evangheliei după Matei, capitolul 28, la 40 de zile după Înviere, Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor pentru ultima dată, i-a binecuvântat și s-a înălțat la cer. Acest moment simbolizează încheierea prezenței Sale fizice pe pământ și începutul vieții Sale divine alături de Tatăl. Înălțarea Domnului reprezintă victoria asupra morții și păcatului, dar și promisiunea mântuirii pentru credincioși. Ea marchează o etapă esențială în planul mântuirii, precedând sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, cunoscută ca Rusaliile.

Zi liberă sau nu în 2025?

În ciuda importanței sale religioase, Înălțarea Domnului nu este recunoscută ca zi liberă legală în România. Credincioșii o sărbătoresc însă cu solemnitate în biserici. Următoarea zi liberă legală după această sărbătoare va fi luni, 9 iunie 2025, când se marchează a doua zi de Rusalii (Cincizecimea).

Ziua Eroilor, comemorată concomitent

Sărbătoarea Înălțării Domnului coincide în România cu Ziua Eroilor, un moment dedicat comemorării celor care au murit pentru credință, libertate și apărarea țării. În bisericile ortodoxe se oficiază slujbe de pomenire, iar în numeroase localități au loc ceremonii militare și religioase la monumentele eroilor.

Tradiții și obiceiuri legate de Înălțare

În popor, această sărbătoare mai este cunoscută ca Ispas, după numele unui cioban care, potrivit tradiției, ar fi fost martor la Înălțare. Printre obiceiurile păstrate se numără:

• Slujbe speciale la biserică și pomenirea eroilor;
• Sfințirea frunzelor de nuc și ramurilor de tei, care sunt apoi puse la icoane sau la uși pentru protecție și noroc;
• Interdicția de a munci, spăla sau face curățenie, pentru a evita ghinionul;
• Pomana cu ouă roșii, pască, cozonac și alte bucate tradiționale de Paște;
• Obiceiul zburătorului, unde copiii confecționează păsări de hârtie pe care le aruncă în aer, simbolizând Înălțarea lui Iisus;
• Vizite la cimitire și aprinderea lumânărilor la mormintele celor adormiți;
• Tradiția de a nu împrumuta sare sau foc, pentru că „îți dai norocul”;
• Ultima zi în care se consumă ouă roșii;
• În unele zone, se taie păr din cozile vitelor și se îngroapă într-un furnicar, ca gest de protecție.

Formula de salut specifică sărbătorii

Credincioșii se întâmpină în ziua Înălțării cu urarea „Hristos S-a Înălțat!”, răspunsul fiind „Adevărat S-a Înălțat!”, o expresie care păstrează vie semnificația profundă a acestei sărbători.