
Rugăciunea Sfintei Cruci este considerată de preoți un mijloc eficient atât pentru vindecare, cât și pentru îndeplinirea dorințelor. Practicanții cred că, citită cu o lumânare aprinsă și cu credință sinceră în suflet, această rugăciune poate îndepărta relele și poate alunga necazurile.
„Doamne Iisuse Hristoase, dulce Mântuitorul sufletelor noastre, mărturisim înaintea Ta, în această zi a răstignirii Tale, în care ai pătimit și ai luat moarte pe Cruce pentru păcatele noastre, că noi suntem cei ce Te-am răstignit cu păcatele noastre, că noi suntem cei ce Te-am răstignit cu păcatele noastre cele multe și cu fărădelegile noastre cele rele.
De aceea ne rugăm bunătății Tale celei nemărginite, ca să ne faci și pe noi părtași sfintelor Tale Patimi, cinstitelor răni și morții Tale celei de viață făcătoare, pentru ca să ne învrednicim, prin Darul Tău, să câștigăm și noi asemenea Ţie, pentru dragostea Ta, precum Tu cel milostiv le-ai răbdat pentru mântuirea noastră, întărindu-ne pururea cu aceeași putere și răbdare ce ai avut când Te-au răstignit nemulțumitorii evrei.
De aceea, întărește-ne, Doamne, ca să putem ridica cu bucurie de astăzi înainte Crucea Ta cu deplină pocăință. Întărâtarea morții Tale să o simțim, precum au simțit-o Preasfânta Ta Maică, ucenicii Tăi și mironosițele femei; și ne înviază simțirile noastre cele sufletești, ca să cunoaștem moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut și zidurile cele neînsuflețite, care s-au mișcat la răstignirea Ta; cum Te-a cunoscut tâlharul cel credincios și, rugându-Te, l-ai primit în Rai.
Dă-ne, Doamne, și nouă darul Tău, precum ai dat atunci tâlharului, și iartă păcatele noastre pentru Sfintele Tale Patimi, și ne primește prin pocăință împreună cu el în Rai, ca un Dumnezeu și Ziditor ce ne ești. Asemenea fă cu toți creștinii, vii și morți, precum se roagă Ție în toate zilele Sfânta Biserică și le lasă lor toate păcatele și-i învrednicește pe ei de Împărăția Ta și să vadă Lumina Ta și să mărească slava Ta. Ne închinăm Crucii Tale, Hristoase, și zicem către Ea: mărire Ei pentru dragostea Ta.
Bucură-te, preacinstită Cruce a lui Hristos, că prin tine s-a mântuit lumea, ridicând asupra ta pe Iisus țintuit. Bucură-te, pom preamărit, pentru că Tu ai ținut rodul vieții ce ne-a mântuit din moartea păcatului.
Ne bucurăm și noi pentru că vedem pe vrăjmașii Tăi surpați jos, iar pe prietenii Tăi ca împărați în ceruri. Pe vrăjmașii Tăi biruiți de puterea Ta, iar pe creștinii ce Ți se închină înarmați cu puterea Ta.
O, Răstignitul meu Hristoase, câte ai pătimit pentru noi, câte răni, câte scuipări, câte batjocuri și necinste ai răbdat pentru păcatele noastre, pentru ca să ne dai nouă pildă de adevărată răbdare! De aceea cum putem noi să fugim de Cruce, văzând pe Hristos că este ridicat pe ea? Cum să ne pară grele chinurile văzând pe Stăpânul nostru că le iubește și le cere și le socotește Lui de mare cinste?
Rușine ne este, cu adevărat, de ne vom întrista de relele ce ne pricinuiesc oamenii, sau de ispitele ce ne aduc duhurile rele, trupul și gândurile noastre cele rele, sau pentru sărăcia și bolile ce ne vin din voia lui Dumnezeu, deoarece acestea toate le trimite pentru ca să ne apropie mai mult de El; pentru ca să-L slăvim și să ne pedepsim în această viață pentru binele nostru, pentru ca să ne odihnim cu mai multă mărire întru împărăția Lui cea veșnică.
Și de vreme ce este așa, înmulțește-ne, Doamne, osteneala, ispitele și durerile, dar să ne înmulțești împreună și să ne prisosești și răbdarea și puterea, ca să putem răbda toate care ni se pot întâmpla. Pentru că recunoaștem că suntem neputincioși de nu ne vei întări, orbi de nu ne vei lumina, legați de nu ne vei dezlega, fricoși de nu ne vei face îndrăzneți, răi de nu ne vei preface în buni, pierduți de nu ne vei ierta, robi de nu ne vei răscumpăra cu bogata și Dumnezeiasca Ta putere și cu darul Sfintei Tale Cruci, căreia ne închinăm și o mărim acum și pururea și în vecii vecilor.”