România se confruntă cu fenomene meteo extreme tot mai frecvente, avertizează șefa ANM

România este din ce în ce mai afectată de fenomene meteorologice extreme, iar perspectivele pe termen mediu și lung arată o intensificare a acestora, potrivit avertismentului transmis recent de Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Schimbările climatice accelerate determină o creștere a frecvenței episoadelor violente de vreme, care includ caniculă, furtuni și grindină.

Furtuni, caniculă și grindină – fenomene tot mai frecvente

„România nu va scăpa în următorii ani de fenomenele meteo extreme. Ne așteptăm la veri tot mai secetoase și caniculare, urmate de episoade bruște de furtuni violente, grindină și vijelii cu intensitate mare”, a declarat Elena Mateescu într-o intervenție televizată.

Potrivit ANM, în ultimul deceniu, numărul codurilor roșii și portocalii emise în timpul verii a crescut cu peste 40%. În același interval, au fost înregistrate recorduri de temperatură în mai multe regiuni ale țării, iar tiparele precipitațiilor devin tot mai dezechilibrate, oscilând între perioade prelungite de secetă și inundații severe.

Cauzele fenomenelor extreme, explicate de specialiști

Schimbările climatice reprezintă principalul factor responsabil pentru aceste evoluții. Creșterea medie a temperaturii globale, influențată de fenomene precum El Niño și modificările circulației atmosferice, favorizează apariția unor fenomene meteorologice extreme, printre care:

• caniculă prelungită;
• furtuni izolate cu descărcări electrice;
• grindină de dimensiuni mari;
• rafale de vânt ce pot depăși 90 km/h.

„În 2025, deja am avut mai multe zile cu temperaturi de peste 40°C în sudul și estul țării. Este un semnal de alarmă clar că ne aflăm într-o zonă de risc climatic tot mai accentuat”, a adăugat Mateescu.

Regiunile cele mai vulnerabile

Datele ANM indică următoarele zone cele mai expuse la fenomenele extreme:

• Sudul și sud-estul României (Muntenia, Dobrogea) – cele mai afectate de caniculă și secetă;
• Vestul și centrul țării (Banat, Crișana, Transilvania) – frecvent afectate de furtuni puternice și grindină;
• Nordul Moldovei și Maramureș – vulnerabile la inundații rapide cauzate de ploi torențiale.

Măsuri necesare pentru adaptare și prevenție

Șefa ANM subliniază importanța implementării unor măsuri urgente și bine coordonate pentru a reduce impactul fenomenelor meteorologice extreme:

• investiții în infrastructura de avertizare timpurie;
• modernizarea rețelelor de irigații și o gestionare eficientă a resurselor de apă;
• educația climatică pentru populație și autorități;
• adaptarea agriculturii și urbanismului la noile condiții climatice.

România nu este ocolită de criza climatică, iar fenomenele meteorologice extreme devin o realitate constantă, nu excepțională. Declarațiile Elenei Mateescu transmit un semnal de alarmă atât pentru cetățeni, cât și pentru factorii de decizie, subliniind că adaptarea reprezintă singura soluție viabilă pentru limitarea consecințelor acestor manifestări tot mai severe.