Pe 14 septembrie, creștinii ortodocși marchează Ziua Înălțării Sfintei Cruci, o sărbătoare care amintește de patimile și moartea Mântuitorului pe Golgota. Această zi marchează, de asemenea, sfârșitul verii și începutul toamnei și este cinstită prin tradiții, post și superstiții respectate de mulți români.
Ziua de 14 septembrie mai este cunoscută și sub numele de Cârstovul Viilor, deoarece marchează începutul culesului viilor, precum și Ziua Șarpelui, denumire ce provine din credința că reptilele încep să se retragă în bârloguri pentru hibernare.
Conform unei superstiții, înainte de a se retrage, șerpii se adună în grupuri, încolăcindu-se și formând o „piatră nestemată”, despre care se crede că are puterea de a vindeca toate bolile dacă este găsită.
O altă credință populară spune că monedele sfințite în această zi aduc belșug și spor în muncă, dacă sunt ținute în portofel împreună cu o cruciuliță. Mulți credincioși practică și postul negru pentru vindecarea sufletului și a trupului.
În această zi, oamenii adună și ultimele plante de leac, precum boz, micșunele, mătrăgună sau năvalnic, pe care le duc la biserică împreună cu flori și busuioc pentru a fi sfințite. Plantele sunt păstrate apoi acasă, lângă icoane sau în alte locuri ferite, fiind considerate remedii în tratarea unor boli.
Busuiocul are și el utilizări speciale: poate fi pus în vasele cu apă ale păsărilor pentru a le proteja de boli ori în streșinile caselor pentru a apăra locuința de rele, în special de trăsnete.
Tradiția mai interzice consumul de usturoi, nuci, prune și pește în această zi. Motivul pentru evitarea nucilor este forma miezului care seamănă cu o cruce. De asemenea, ziua este destinată odihnei, iar munca este considerată periculoasă și nu este permisă.
