Vortexul polar, un sistem uriaș de vânturi reci ce se formează anual deasupra Polului Nord, a început să se dezvolte, dar într-un ritm mai lent și mai slab decât în mod obișnuit, ceea ce ar putea influența iarna 2025-2026 în Europa, inclusiv în România.

Acest fenomen acționează ca un „zid” atmosferic care menține aerul arctic rece blocat în regiunea polară. Când vortexul este puternic și stabil, iernile în Europa tind să fie mai blânde. În schimb, dacă vortexul se slăbește sau se rupe, masele reci coboară spre sud, aducând valuri de frig, ninsori abundente și ierni extreme.

Conform datelor recente analizate de site-ul Severe-weather.eu, temperaturile și presiunea în zona arctică au scăzut accelerat, semnalând începutul formării vortexului polar. Totuși, meteorologii notează că, în 2025, dezvoltarea acestuia este mai lentă și mai puțin puternică decât media istorică.

Specialiștii atenționează că doi factori principali contribuie la această instabilitate a vortexului în sezonul actual: fenomenul La Niña și un ciclu QBO negativ.

La Niña reprezintă o răcire a apelor din Oceanul Pacific ecuatorial, un fenomen global care afectează circulația atmosferică din emisfera nordică, inclusiv structura vortexului polar. Acest fenomen este asociat cu ierni mai reci și mai instabile în Europa.

QBO (Oscilația cvasi-bienală) se referă la schimbările direcției vânturilor din stratosferă deasupra Ecuatorului. În faza negativă, vânturile suflă de la vest spre est, ceea ce contribuie la destabilizarea vortexului polar.

Combinația dintre La Niña și QBO negativ mărește riscul apariției unei încălziri stratosferice bruște (SSW), un proces în urma căruia vortexul polar se poate rupe, iar masele de aer rece se pot revărsa peste Europa.

Dacă aceste prognoze se confirmă, România ar putea avea o iarnă cu alternanțe între perioade blânde și episoade severe de frig și ninsori. Meteorologii nu exclud apariția unor valuri de aer arctic, cu temperaturi mult sub zero grade, însoțite de ninsori consistente și viscol, în special în lunile ianuarie și februarie.

Zonele cele mai expuse la aceste condiții sunt Moldova, Transilvania, Muntenia și Carpații Meridionali, unde masele reci de aer pot staționa mai mult timp.

În anii precedenți, rupturile vortexului polar au generat valuri de frig în întreaga Europa, inclusiv în Balcani. În prezent, experții subliniază că scenariile sunt încă preliminare, iar evoluția vortexului polar va fi monitorizată cu atenție în lunile următoare.