Fluctuațiile termice majore din luna noiembrie și apariția primelor ninsori în orașe au readus în prim-plan discuțiile despre comportamentul vortexului polar. Deși există îngrijorări legate de posibilitatea unei ierni aspre, specialiștii precizează că severitatea sezonului rece este dictată de stabilitatea acestui fenomen, conform informațiilor preluate de Gândul.ro.
Există prognoze care indică o posibilă slăbire a vortexului în viitorul apropiat, ceea ce ar putea facilita coborârea maselor de aer polar către latitudinile medii. Acest scenariu a generat ipoteze despre riscul unor viscole puternice și ninsori abundente în România, inclusiv în preajma sărbătorilor.
Pentru a lămuri aceste aspecte, Lucian Sfîcă, profesor universitar la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a explicat pentru Antena 3 că vortexul polar nu apare sporadic, ci reprezintă o componentă permanentă a atmosferei care guvernează sezonul rece.
“Un fenomen are o apariție punctuală, atât temporal, cât și spațial. Vortexul polar este o stare în care se găsește atmosfera în regiunea polară ce constă într-o anumită distribuție a presiunii atmosferice, mai ales în păturile înalte ale troposferei. El în mod curent este controlat de momentele din an.
În timpul iernii, aerul rece din zona polară se extinde mai mult către altitudini temperate.
Este normal să se întâmple asta, nopțile polare sunt lungi și determină perioade de răcire intensă, iar în timpul verii se retrage foarte mult în jurul polului și nu mai este foarte coerent spațial, poate să fie rupt, spart în diverse sectoare, pentru că se încălzește la nivelul întregii emisfere.
Atunci când vortexul polar al emisferei nordice se restrânge către poli vara, se extinde vortexul polar al emisferei sudice, pentru că acolo este iarnă. Lucrul ăsta merge într-un dans perpetuu, de-a lungul anilor”, a explicat profesorul universitar.
Expertul subliniază că un vortex polar care rămâne „strâns” în jurul Polului Nord determină, de obicei, ierni mai blânde la latitudini medii. În situația opusă, când vortexul devine „dezlânat” sau slăbit, aerul rece are capacitatea de a migra spre sud, crescând riscul unor fenomene meteorologice extreme.
Specialistul avertizează însă că prognozele pe termen lung sunt dificil de realizat. Instabilitatea acestui sistem atmosferic face imposibilă anticiparea exactă a zonelor care vor fi lovite de valul de frig.
„În momentul în care, din condiții de circulație atmosferică ajunge să nu mai fie atât de izolat la poli și să coboare spre latitudini temperate se face mai frig în zona temperată, iar aerul cald poate să își găsească dinspre Tropice loc chiar către zona polară. Asta este o variabilitate în care vortexul polar se poate afla într-o iarnă sau alta, care totuși nu poate să fie prezisă cu o perioadă foarte mare de timp înainte. Nu vom avea o predicție foarte clară a acestei stări a atmosferei terestre la latitudini polare, încât toată discuția care se face acum este în bună măsură speculativă. Nu putem avea un grad foarte mare de precizie a evoluției acestui vortex, astfel încât să știm dacă el va fi mai limitat la zona polară sau dacă se va extinde către latitudini mici și va fi mai puțin organizat, adică mai puțin omogen la latitudini mari”, a precizat Lucian Sfîcă.
O potențială destabilizare a vortexului nu înseamnă neapărat o iarnă grea pentru România. Aerul rece dislocat de la Polul Nord s-ar putea orienta către alte zone, precum America de Nord sau Siberia, situație în care Europa ar putea beneficia de temperaturi mai ridicate decât normalul perioadei.
“Noi putem să fim fie în zona extrem de rece, fie în zona extrem de caldă. Din punct de vedere meteorologic ca prognoză, discuția este supraevaluată. Noi nu știm nici faza exactă în care va fi vortexul și nu știm nici dacă, în condițiile în care el va dezorganizat, aerul rece care se poate deplasa spre latitudini sudice va ajunge la noi. Că asta se poate întâmpla este o chestiune de probabilitate dar discuția despre ceva garanții care ne pot fi oferite despre cum va fi iarna plecând de la vortexul polar au o doză speculativă.
Discuția despre spargere vizează niște semnale că el va fi mai puțin organizat în această iarnă, dar acea dezorganizare poate să ducă la un caracter selectiv al zonelor în care va fi foarte rece. Se poate întâmpla să fie în Europa? Există o șansă, dar nu poți să prognozezi foarte clar unde va aunge aerul rece și cum va impacta fiecare zonă a latitudinilor temperate”.
“Ruperea vortexului polar poate să apară sistematic o dată la câțiva ani și să aducă episoadele cele mai complicate de iarnă pe care am putea să ni le amintim în momentul de față, însă e prematur să oferim garanția unei ierni grele la noi pentru că se rupe vortexul polar. Au fost ani în care pe seama acestei ruperi a vortexului polar am avut chiar temperaturi foarte ridicate, pentru că nu am fost în zona aceea în care aerul rece să ajungă”.
Conform datelor climatice recente, iernile din România s-au schimbat semnificativ, trecând de la ninsori timpurii la perioade neobișnuit de calde de sărbători. Cu toate acestea, climatologul atrage atenția că încălzirea globală nu exclude riscul unor intervale scurte de ger intens.
“Orizontul de așteptare în condițiile climatice actuale este mai degrabă că temperaturile vor fi mai mari decât mediile multianuale, adică vom avea o iarnă posibil mai caldă, dar ceea ce putem să reținem este că în condiții de schimbare climatică, cu sau fără vortex polar putem să avem inclusiv în iernile viitorului dominate de această schimbare climatică episoade de frig accentuat de câteva zile sau săptămâni ca altădată, iarnă în adevăratul sens al cuvântului. Nu ne putem culca pe o ureche că e schimbare climatică și iată că asta ne salvează de iernile grele. Dacă nu ar fi vorba de rupere acestui vortex polar nu înseamnă că nu putem avea alte condiții care să aducă aerul polar la noi. Deci de iarnă nu scăpăm nici în schimbare climatică, chiar dacă ea nu va fi atât de persistentă”, a conchis profesorul universitar, citat de Ziar Obiectiv.
