Modelul menționat poate servi drept punct de plecare pentru stabilirea unei rezerve financiare adaptate la nevoile fiecărei gospodării.

O metodă recomandată pentru familiile din România constă în calcularea cheltuielilor stricte necesare pentru trei zile, incluzând hrană, apă, medicamente esențiale și carburant. Astfel, dacă o familie apreciază că are nevoie de circa 250-300 de lei zilnic pentru aceste necesități, suma pusă deoparte ar trebui să se situeze între 750 și 900 de lei.

Specialiștii subliniază că nu este obligatoriu ca fondul de urgență să fie extrem de ridicat și nici nu este indicat ca economiile totale să fie ținute exclusiv în numerar.

Această recomandare se aliniază unei inițiative europene mai ample menite să crească gradul de pregătire în fața situațiilor de criză. Comisia Europeană a propus Strategia Uniunii pentru Pregătire, având ca scop ca populația să poată funcționa independent timp de cel puțin 72 de ore în caz de urgențe majore.

Printre amenințările luate în calcul se numără dezastrele naturale, atacurile cibernetice, conflictele armate, precum și blocajele în infrastructura critică.

La nivel național, principiul celor 72 de ore nu presupune o impunere privind deținerea unei anumite sume de bani în locuință, ci mai degrabă acumularea unor provizii de bază care să ajute gospodăriile să depășească primele zile fără acces la servicii curente.

În ceea ce privește modul de stocare a banilor de urgență, este indicată utilizarea unor bancnote de valoare mică sau medie. În scenariul unei pene majore de curent, magazinele care funcționează temporar doar cu numerar ar putea întâmpina dificultăți în a asigura restul pentru sume mari, detaliile fiind prezentate de Playtech.