La doar 23 de ani, Ștefan a decis că nu mai vrea să continue viața, dispărând de acasă acum trei zile. De atunci, părinții săi au rămas fără nicio veste, singurul indiciu pe care tânărul l-a lăsat fiind un bilețel cu parolele conturilor sale de pe rețelele sociale.

Un localnic a descris evenimentul ca fiind „un șoc în comunitatea noastră” și a subliniat cât de retrase erau atât familia, cât și tânărul. „Era un copil foarte retras. O familie foarte liniștită. Nici nu îi observai”, a adăugat acesta.

Confesiuni în privat și o căutare disperată

Între vreme, băiatul a dezvăluit planurile sale unui prieten, în cadrul unei conversații private online, cu puțin timp înainte de tragică întâmplare. Tatăl său, alarmat de descoperirea confesiunii, a inițiat imediat o căutare frenetică. Astfel, el a vizitat toate locurile frecventate de Ștefan, descoperindu-l în cele din urmă într-o clădire abandonată din pădure.

Relația lui cu tatăl său părea a fi tumultoasă, existând zvonuri conform cărora tânărul nu ar fi avut parte de susținere în ceea ce privește educația sa. Voci din sat susțin că cel mic nu a avut libertatea de a-și finaliza studiile, factor ce ar fi contribuit la izolarea sa emoțională.

Importanța dialogului și susținerea emoțională

Psihologii evidențiază faptul că izolarea poate fi un semn alarmant în cazul tinerilor care suferă de depresie. Cecilia Ardusătan, psiholog, afirmă că „atunci când un tânăr ajunge să își dorească moartea, este un cumul de factori: presiunea, lipsa unui sprijin emoțional, frica de eșec.” Aceasta subliniază necesitatea ca, în calitate de societate, să ne ocupăm mai atent de nevoile emoționale ale tinerilor, afirmând că „prevenția începe cu prezența, cu empatie și cu dialog sincer.”

Aproape 10% dintre românii sunt diagnosticați cu depresie, conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, această afecțiune fiind adesea descrisă ca boala secolului.