Potrivit legii din România, există anumite circumstanțe clar definite în care dreptul la moștenire poate fi pierdut definitiv. Aceste situații depind de acțiunile sau inacțiunile celor care au vocație succesorală în urma deschiderii succesiunii. Odată ce moștenirea este acceptată, însă, dreptul moștenitorului devine definitiv și nu mai poate fi contestat.

Moștenirea legală revine, în primul rând, soțului supraviețuitor și rudelor defunctului, cum ar fi descendenții, ascendenții și colateralii, după caz. Descendenții și ascendenții pot moșteni indiferent de gradul lor de rudenie cu defunctul. În cazul moștenirii testamentare, legea indică exact cine va primi bunurile și averea persoanei decedate, conform dorințelor acesteia.

Când pierzi dreptul la moștenire

Dreptul de a moșteni poate fi pierdut dacă moștenitorul nu acceptă moștenirea în mod expres sau tacit în termen de un an de la deschiderea succesiunii, conform articolului 1103 din Codul civil. Acest termen poate fi diferit în funcție de anumite condiții și poate fi suspendat sau reluat, dar odată ce moștenirea este acceptată, devine imprescriptibilă.

Conform legislației actuale, moștenitorul care nu își exprimă dorința de a accepta moștenirea în intervalul de un an sau nu întreprinde acte care implică acceptarea tacită, își pierde dreptul. Acest termen poate începe în diverse momente, în funcție de specificul fiecărui caz.

Printre situațiile speciale care pot influența termenul se numără nașterea unui moștenitor după deschiderea succesiunii, înregistrarea decesului printr-o hotărâre judecătorească de declarare a morții, descoperirea unui testament ulterior sau conștientizarea unei legături de rudenie care conferă dreptul la moștenire.

De asemenea, termenul de opțiune succesorală poate fi suspendat sau moștenitorul poate fi repus în termen conform normelor privind prescripția extinctivă, oferind astfel o anumită flexibilitate în cazuri speciale.

Acceptarea moștenirii este definitivă

După acceptarea moștenirii, dreptul moștenitorului devine imprescriptibil și nu mai poate fi contestat, chiar dacă nu s-a finalizat procedura succesoră. Aceasta aduce o protecție juridică importantă pentru cei care au acceptat moștenirea, asigurând stabilitatea drepturilor lor în timp.

Legea prevede că, dacă rudele de grad apropiat nu pot moșteni întreaga avere în cazul unei dezmoșteniri, partea rămasă va reveni rudelor din următoarea clasă succesorală, care îndeplinesc condițiile necesare pentru a primi moștenirea.

În cadrul fiecărei clase, rudele cele mai apropiate în grad îndepărtează rudele de grad mai îndepărtat, cu excepția situațiilor în care legea dispune altfel. Dacă rudele sunt de același grad și din aceeași clasă, moștenirea se împarte în mod egal, dacă nu există alte prevederi legale.