Fostul internațional român Ionel Ganea traversează o perioadă extrem de dificilă, după ce fiul său de doi ani a decedat pe 6 iunie, în urma unui grav accident rutier petrecut în data de 9 mai pe drumul dintre Hurez și Făgăraș. După aproape o lună de luptă pentru viață, copilul nu a mai putut fi salvat, iar fostul atacant încearcă acum să-și găsească puterea de a merge mai departe.
Accidentul s-a produs când Ionel Ganea conducea mașina personală și a intrat în coliziune cu un autoturism oprit pe carosabil. În momentul impactului, băiețelul se afla pe scaunul din față, fără centură de siguranță sau un sistem de protecție omologat. Deși medicii au intervenit prompt, copilul nu a supraviețuit.
În ciuda durerii profunde și a izolației autoimpuse, Ganea a acceptat, la insistențele unui prieten apropiat, să participe la un eveniment sportiv local, în speranța că fotbalul – pasiunea sa de-o viață – îl va ajuta să-și aline măcar temporar suferința.
Conform Monitorul Expres, fostul fotbalist a fost prezent la finala Cupei României, faza județeană, disputată între CSM Săcele și CSM Făgăraș, încheiată cu scorul de 5-0. Ionel Ganea a fost observat în tribune, discret, fără a interacționa cu cei din jur și cu o expresie vizibilă de epuizare emoțională. Prezența sa a fost tăcută, dar remarcată de cei prezenți.
La finalul partidei, Ganea a părăsit stadionul în liniște, vizibil afectat, evitând contactul cu presa și suporterii. O anchetă a fost declanșată pentru a stabili dacă fostul fotbalist are responsabilități în producerea accidentului.
Avocata familiei Ganea a făcut un apel la respectarea intimității și a precizat că legea va urma cursul firesc în acest caz:
„În ultimele zile, în spațiul public au apărut multe opinii. Unele rostite cu ușurință, altele cu siguranța celor care nu cunosc, dar simt nevoia să spună ceva. E cel mai simplu să judeci. E ușor să formulezi concluzii de la distanță. E comod să atașezi etichete când nu porți durerea în piept. Dar, dincolo de toate acestea, suntem – sau ar trebui să fim – mai mult decât voci, păreri, apariții. Suntem oameni. Și, mai presus de asta, suntem suflete.
Iar sufletele, când trec pe lângă o rană atât de mare, nu comentează. Nu analizează. Nu trag concluzii. Se opresc. Tac. Și respectă. Asta ar fi fost suficient. Și, poate, înainte de a-i judeca pe alții cu atâta ușurință, ar fi bine să ne amintim că există o Judecată care nu se face în spațiul public. Ci în alt loc, la alt timp, și după o măsură care nu ne aparține. Cât despre ceea ce ține de răspundere juridică – există un cadru, există proceduri și ne asumăm acest parcurs, cu toată seriozitatea pe care o cere.
În rest, poate că ar fi bine ca fiecare să ne ocupăm de ceea ce ne revine. Să ne exprimăm opiniile atunci când sunt cerute și acolo unde ele au rost – nu pe marginea unei suferințe care nu ne aparține. Pentru că sunt momente și dureri în care fiecare comentariu nechemat devine o formă de intruziune. Iar, uneori, cel mai mare semn de omenie rămâne tăcerea”, a declarat avocata familiei Ganea, potrivit sport.ro.
