Mediul de afaceri din România se pregătește pentru un nou val de schimbări fiscale care vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2026. Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat al doilea pachet de măsuri, validat recent de Curtea Constituțională, care prevede majorări de taxe și noi reguli de impozitare, notează Libertatea.ro, citând Economedia.ro.
Una dintre modificările cu impact major vizează taxele locale pe proprietate. Începând cu anul viitor, distincția „clădiri rezidențiale” va fi eliminată în cazul firmelor. Toate imobilele deținute de companii vor fi încadrate drept nerezidențiale, impozitarea urmând să se facă pe baza rapoartelor de evaluare, cu cote situate între 0,2% și 1,3%. Această măsură va genera costuri superioare pentru societățile care au în proprietate portofolii imobiliare, întrucât cotele aplicabile sunt mai ridicate comparativ cu regimul anterior.
Modul de calcul pentru impozitul auto va suferi transformări semnificative, aplicându-se principiul „poluatorul plătește”, în funcție de capacitatea cilindrică și norma de poluare. Măsura va ridica cheltuielile operaționale pentru firmele care gestionează flote de vehicule.
De asemenea, pentru autoturismele care au o valoare mai mare de 375.000 de lei, se introduce o taxă adițională de 0,9% aplicată sumei care depășește acest plafon. În schimb, proprietarii de mașini electrice vor achita o taxă fixă în valoare de 40 de lei pe an.
Fiscalitatea investițiilor se înăsprește din 2026. Impozitul pe veniturile generate din criptomonede și investiții bursiere va urca de la 10% la 16%. Aceeași majorare se aplică și câștigurilor rezultate din transferul titlurilor de valoare sau din tranzacțiile cu instrumente financiare derivate.
Noile reglementări vizează și agricultura, un sector unde fermierii vor începe să plătească taxe pentru construcții precum sere, solarii și silozuri, categorii scutite până în prezent.
În ceea ce privește marile companii, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) rămâne valabil pentru firmele cu venituri ce depășesc 50 de milioane de euro. Premierul Ilie Bolojan și-a exprimat intenția de a anula această taxă, sperând ca o hotărâre în acest sens să fie adoptată până la Crăciun.
Pentru societățile comerciale, legislația prevede că majorarea capitalului social devine necesară doar la depășirea unei cifre de afaceri de 400.000 de lei, prag la care capitalul social minim trebuie să fie de 5.000 de lei. Totodată, devine obligatorie deținerea unui cont bancar la o instituție de credit din România; lipsa acestuia va atrage declararea firmei ca inactivă a contribuabilului.
Regulile devin mai stricte și în cazul datoriilor. Companiile care cer eșalonarea plăților vor avea nevoie de garanții suplimentare, iar procedura simplificată de eșalonare este propusă spre eliminare. De asemenea, se impun condiții noi pentru cesiunea părților sociale în cazul SRL-urilor și se interzice restituirea împrumuturilor către asociați dacă activul net scade sub jumătate din capitalul social.
Povara fiscală crește și prin modificarea bazei de calcul pentru Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS). Plafonul anual va ajunge la 72 de salarii minime brute, o măsură ce va afecta costurile angajatorilor, dar și veniturile freelancerilor și ale celor cu profesii liberale.
Potrivit informațiilor actuale, salariul minim pe economie ar urma să rămână neschimbat, păstrându-se și facilitatea scutirii de taxe pentru suma de 300 de lei.
