
Românii care acordă îngrijire la domiciliu propriilor părinți, bunici sau altor rude în vârstă ar putea beneficia în curând de un nou ajutor financiar din partea autorităților. Această inițiativă face parte dintr-o serie de schimbări majore pregătite pentru sistemul de îngrijire pe termen lung, obiectivul principal fiind acela de a facilita menținerea vârstnicilor în cadrul familiei, evitând astfel instituționalizarea acestora în centre rezidențiale.
Măsurile sunt incluse în Strategia Națională pentru Îngrijirea de Lungă Durată 2023–2030, care orientează o parte semnificativă din buget către serviciile acordate direct la domiciliul beneficiarilor, conform informațiilor publicate pe Redacția.ro.
Conform noilor reglementări, cei care se ocupă de îngrijirea persoanelor vârstnice aflate în stare de dependență vor avea posibilitatea să încheie contracte oficiale cu serviciile publice de asistență socială din subordinea primăriilor. Aceste persoane vor activa în regim de jumătate de normă, respectiv patru ore pe zi, și vor fi remunerate printr-o indemnizație lunară a cărei valoare va echivala cu jumătate din salariul de bază brut al unui îngrijitor calificat la domiciliu.
Schema de finanțare va fi susținută din fonduri externe nerambursabile, alocări de la bugetul de stat, precum și din fondurile autorităților locale. Mai exact, statul va asigura minimum 30% din cuantumul indemnizației, în timp ce restul sumei va fi achitat de primării. Prin acest mecanism, efortul depus de familii, care în multe situații asigură această îngrijire în mod gratuit, va fi în sfârșit recunoscut și sprijinit financiar.
O atenție deosebită va fi acordată mediului rural și comunelor, unde ponderea populației vârstnice este ridicată, iar accesul la unități specializate este limitat. În acest sens, primăriile din localitățile unde peste 50% dintre seniorii dependenți primesc îngrijire acasă sau prin intermediul serviciilor comunitare vor putea obține fonduri suplimentare de la bugetul central.
Totodată, ministerul de resort are în vedere decontarea a cel puțin 80% din cheltuielile aferente serviciilor destinate persoanelor vârstnice, măsură menită să diminueze considerabil povara financiară resimțită de administrațiile publice locale.