Românii aflați în pragul pensionării trebuie să își revizuiască planurile după ce președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a anunțat intenția de a reforma sistemul de pensii, cu un accent puternic pe eliminarea privilegiilor magistraților. Această inițiativă are loc într-un context marcat de preocupări privind sustenabilitatea bugetului de stat și echitatea socială, priorități majore în politicile publice actuale.
Una dintre cele mai criticate prevederi din actuala legislație se referă la posibilitatea ca magistrații să se pensioneze chiar și la 47 sau 50 de ani, beneficiind de pensii speciale substanțiale. Ilie Bolojan a declarat, în cadrul podcastului „Friendly Fire”, citat de Agerpres: „Nu ne mai putem pensiona magistrații la 47, la 50 de ani, când sunt la maturitatea vârstei profesionale. Este momentul în care experiența lor ar trebui să fie valorificată în serviciul public, nu risipită.”
El a subliniat că problema nu este doar una financiară, ci afectează și încrederea în sistemul de justiție, întrucât pensionările premature diminuează continuitatea profesională, experiența acumulată și calitatea actului de justiție.
Coaliția de guvernare a inițiat un proiect de lege care prevede ridicarea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, aliniind astfel această categorie profesională la standardele europene și la celelalte categorii din România. În plus, proiectul vizează și modificarea modului de calcul al pensiei speciale.
În prezent, pensia magistraților reprezintă 80% din salariile brute ale ultimelor 48 de luni. Noua propunere prevede reducerea acestui procent la 60%, calculat pe aceeași perioadă. Astfel, un judecător cu un salariu de 22.500 de lei va pierde circa 3.500 de lei lunar față de nivelul actual al pensiei sale.
Aceste schimbări ar aduce pensiile magistraților mai aproape de modelul aplicat în cazul militarilor, unde pensia se calculează la 65% din media salariilor brute din ultimele 12 luni.
Ilie Bolojan a insistat că aceste reforme nu au un caracter populist, ci răspund nevoii de echilibrare și eficientizare a sistemului de pensii. Totuși, există și critici care susțin că noile măsuri ar putea descuraja tinerii să aleagă o carieră în magistratură și că impactul asupra independenței sistemului judiciar trebuie atent evaluat, având în vedere că pensiile speciale au fost considerate un factor de stabilitate pentru judecători și procurori.
„Una este să lucrezi la valoarea pensiei și alta este să lucrezi la vârsta de pensionare”, a mai explicat Bolojan, evidențiind necesitatea ca reforma să echilibreze sustenabilitatea financiară cu motivația profesioniștilor din domeniu.
Propunerile lui Ilie Bolojan, susținute de coaliția de guvernare, reprezintă o etapă semnificativă în transformarea sistemului de pensii din România. Eliminarea privilegiilor excesive și alinierea la principii de echitate și performanță profesională sunt pași importanți pentru o societate care urmărește corectitudinea și sustenabilitatea economică.
Rămâne însă de văzut modul în care aceste măsuri vor fi aplicate și reacțiile atât ale corpului magistraților, cât și ale opiniei publice. În contextul actual, marcat de incertitudini economice și sociale, reforma pensiilor va continua să fie un subiect central în agenda politică din 2025.
