Echinocțiul de toamnă, care marchează începutul oficial al sezonului pe 22 septembrie, a inspirat numeroase tradiții și superstiții în cultura românească, multe dintre ele fiind legate de noroc, sănătate și protecție.

Echinocțiul de toamnă are loc pe 22 septembrie
Ziua de 22 septembrie aduce echilibrul dintre zi și noapte, marcând oficial debutul toamnei în emisfera nordică. Din punct de vedere astronomic, fenomenul se produce atunci când axa Pământului nu este înclinată nici spre Soare, nici departe de el. Această poziție permite o distribuție egală a luminii solare pe tot globul. În urma acestui eveniment, emisfera nordică începe să se îndepărteze de Soare, provocând scăderea treptată a temperaturilor și a duratei zilei până la solstițiul de iarnă din decembrie. Această schimbare poate afecta ritmul circadian și starea de spirit, provocând oboseală și tristețe la unele persoane.

Tradiții și superstiții la echinocțiul de toamnă
În comunitățile rurale din România, această perioadă de tranziție între vară și toamnă era marcată de pregătiri pentru iarnă. Luna septembrie avea o însemnătate aparte în tradiția populară: prima săptămână era dedicată Nașterii Maicii Domnului, a doua Sfintei Cruci, iar a treia, în jurul echinocțiului de toamnă, era numită perioada „Averii”. Oamenii aduceau fructe și legume la biserică pentru a fi binecuvântate, considerând că astfel capătă puteri vindecătoare. Se credea și că în această zi, florile „plâng”, anunțând apropierea iernii.

Tradiții legate de recoltă și protecție
O altă tradiție presupunea prepararea primului must din struguri proaspeți, consumat cu speranța sănătății și prosperității pentru noul sezon agricol. Tot în această perioadă, se scuturau nucii, merii și gutuii, marcând începutul recoltei de toamnă. Una dintre superstițiile zilei de 22 septembrie sugera că este bine să mănânci pâine înainte de a ieși din casă, considerându-se că acest gest oferă protecție împotriva răului și asigură o tranziție ușoară către anotimpul rece.