Pe 10 august, creștinii ortodocși îl pomenesc pe Sfântul Mucenic Laurențiu, arhidiaconul Episcopului Sixt, care a trăit în secolul al III-lea, o perioadă marcată de persecuții intense împotriva creștinilor. Sfântul Laurențiu a fost cunoscut pentru devotamentul său față de credință, devenind un simbol al sacrificiului suprem pentru creștinism.

Când Episcopul Sixt și doi dintre diaconii săi, Felicissimus și Agapitus, au fost capturați pentru credința lor, Laurențiu și-a exprimat dorința de a-i urma în suferință. Episcopul Sixt i-a răspuns cu o profeție: „Peste trei zile, diaconul va urma preotului”, prevestind astfel sacrificiul viitor al lui Laurențiu. După ce a fost întemnițat, Laurențiu a săvârșit minuni, vindecându-l de orbire pe condamnatul Lucillus și botezându-l, precum și pe temnicerul Hippolytus, care mai târziu a devenit martir pentru Hristos.

Sfântul Laurențiu a îndurat chinuri groaznice, fiind ars de viu pe un grătar așezat pe cărbuni aprinși. În iconografie, el este adesea reprezentat ținând o cădelniță cu jar, simbolizând dedicarea sa pentru Biserica lui Hristos.

În aceeași perioadă, creștinii ortodocși se află în Postul Adormirii Maicii Domnului, un timp de pregătire spirituală, rugăciune și milostenie. Acest post de două săptămâni include și câteva zile cu dezlegare la ulei și vin, oferindu-le credincioșilor ocazia de a-și manifesta credința prin acte de bunătate și participarea la slujbele religioase.