Sfântul Ierarh Sofronie, s-a născut în cetatea Damascului (Siria) în jurul anul 550, din părinți dreptcredincioși cu numele Plintos și Mira, cetățeni de vază ai orașului și creștini evlavioși. Ei l-au îndrumat pe Sfântul Sofronie încă din fragedă vârstă pe căile învățăturii creștine și ale viețuirii morale. Iubind curăția trupească și înțelepciunea Sfintelor Scripturi, Sofronie s-a arătat, încă din tinerețile sale, vas ales al lui Dumnezeu, uimind pe cei din jurul lui cu purtarea aleasă și cu frumusețea sufletului său căutător de desăvârșire. Vieții pline de evlavie, Sfântul Sofronie i-a adăugat înțelepciunea și filosofia lumii, pe care le-a deprins la școlile vremii, cel mai probabil chiar în Damasc. Era dăruit de Dumnezeu cu inteligență, cumpătare și multă râvnă spre studiu. Învățătura dobândită, calitățile de orator și cultura desăvârșită i-au atras supranumele de „Scolasticul” sau „Sofistu”.

Sfânt, patriarh, teolog însemnat, hagiograf (cel care se ocupă de adunarea surselor și scrierea vieților sfinților), filosof și om politic, Sfântul Ierarh Sofronie al Ierusalimului îmbină în mod fericit toate aceste trăsături care au făcut din el un om providențial al istoriei Bisericii răsăritene din cel de-al șaselea și al șaptelea secol. El a fost primul care a înțeles primejdia ereziei monotelite (adepții acesteia susțineau că în Hristos există o singură lucrare și anume cea dumnezeiască, excluzând latura umană a Mântuitorului Hristos), care a fost condamnată de Biserica Ortodoxă după moartea sa, la Sinodul VI Ecumenic de la Constantinopol în anul 680.pravila.ro

Troparul Sfântului Ierarh Sofronie, Patriarhul Ierusalimului

Îndreptător credinţei şi chip blândeţelor, învăţător înfrânârii te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai dobândit cu smerenia cele înalte şi cu sărăcia cele bogate; Părinte Ierarhe Sofronie, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.