Sâmbăta lui Lazăr se va celebra în acest an pe 12 aprilie 2025, conform calendarului creștin ortodox. Această sărbătoare marcată de un profund spirit religios aduce cu sine dezlegarea păresimilor, constituind ultima sâmbătă a morților din cele șase din Postul Paștelui.
Ce se oferă de pomană de Sâmbăta lui Lazăr 2025
La începutul Postului Paștelui, creștinii se pregătesc prin aducerea la altar a diverselor daruri, printre care ulei, făină, pâine, bani, precum și un pomelnic citit continuu timp de 40 de zile. Un alt obicei este aducerea unui borcan cu grâu sau arpacaș, care rămâne în biserică pe toată durata postului.
De Sâmbăta lui Lazăr, se face dezlegarea păresimilor sau a sărindarelor. Grâul care a fost păstrat timp de 40 de zile în biserică este adus acasă, iar din el se prepară coliva, ce va fi adusă în biserică pe 12 aprilie, când se celebrează ultima pomenire a celor adormiți înaintea sărbătorii pascale. Este important de menționat că, în perioada Săptămânii Mari, în Săptămâna Luminată și în timpul sărbătorii pascale, nu se oficiază slujbe de pomenire a morților.
În această zi, alături de colivă, credincioșii oferă de pomană și alte bunuri, precum pâine, vin, dar și pachete cu alimente specifice postului.
Tradiții asociate Sâmbetei lui Lazăr sau Moșii de Florii
Moșii de Florii, sărbătoriți în ultima sâmbătă dinaintea Săptămânii Patimilor, coincid cu vizitele aduse de gospodine care prepară plăcinte de post ce se oferă celor nevoiași. Această zi este și momentul în care se onorează memoria morților.
În satele din sudul țării, se păstrează tradiția mersului cu vaiul, în care fete împodobite cu ramuri de salcie cântă din poartă în poartă și primesc ouă. De asemenea, fetele se îmbracă în mirese pentru a celebra amintirea lui Lazăr, iar cântecele interpretate fac referire la legenda morții sale nefericite. Se spune că, după o cerere adresată mamei sale, Lazăr a plecat cu oile, dar a căzut dintr-o creangă și a murit. Aceste tradiții sunt însoțite de povești despre învierea sa, prefigurând astfel învierea lui Iisus Hristos.
În ziua Moșilor de Florii, copiii din sate colindă din casă în casă, aducând urări de bine și sănătate, iar gazdele îi primesc cu bucurie și îi ascultă. Nu este neobișnuit ca gospodinele să își împodobească casa cu salcie sfințită, având speranța că vor fi binecuvântate pe parcursul anului.
Există și practici specifice în rândul fetelor, cum ar fi așezarea unei oglinzi și a unei cămăși sub un păr altoit, pentru a aduce strălucire și frumusețe. De asemenea, se crede că morții așteaptă la porțile raiului, motiv pentru care se oferă de pomană. Este esențial ca hainele să fie aerisite, simbolizând purificarea de rele.
Superstiții legate de Sâmbăta lui Lazăr
În mediul rural, tradițiile sunt profund înrădăcinate, iar femeile nu torc în această zi, având credința că astfel morții, care așteaptă la poarta raiului, se vor întoarce pe pământ.
Un alt obicei, cunoscut sub numele de Lăzărelul, amintește de un vechi zeu al vegetației. De asemenea, în unele regiuni, fetele pregăteau apă cu busuioc, sperând să aducă frumusețe și prosperitate. Multe comunități respectă tradiția de a nu se spăla pe cap în Sâmbăta lui Lazăr pentru a preveni îmbătrânirea prematură.
Astfel, Sâmbăta lui Lazăr reunește o serie de tradiții și obiceiuri, fiind o zi de respect și de amintire atât pentru cei plecați dintre noi, cât și pentru începuturile primăverii și ale bucuriilor ce urmează.
