Vinerea Mare, cunoscută și sub denumirea de Vinerea Neagră, este considerată cea mai solemnă și tristă zi din Săptămâna Patimilor, marcând momentele esențiale ale suferinței lui Iisus Hristos: aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și înmormântarea Sa. În această zi, în bisericile ortodoxe, se oficiază înălțătoarea slujbă a Deniei Prohodului, care evocă așezarea Mântuitorului în mormânt. Credincioșii, conduși de preoți, înconjoară biserica de trei ori și trec apoi pe sub Sfântul Aer (Epitaf), o pânză cu icoana Învierii, în semn de respect și pomenire.
Conform tradiției, în Vinerea Mare este recomandat postul negru, o practică de abstinență totală de la mâncare. Pentru cei care nu pot ține postul negru, există restricții alimentare specifice: nu se consumă urzici, iar în mâncare nu se pune oțet, deoarece Iisus a fost dat să bea oțet după ce a fost biciuit, un gest simbolic cu semnificații profunde în cadrul comemorării.
Pe lângă tradițiile religioase, în popor există și o serie de superstiții legate de această zi. Se spune că dacă în Vinerea Mare plouă, anul va fi roditor și plin de belșug. De asemenea, se crede că scufundarea de trei ori în apa rece în această zi aduce sănătate pe tot parcursul anului. În schimb, femeile sunt sfătuite să nu coasă, să nu țese și să nu prepare pâine sau alte alimente, pentru a evita boli și influențe negative ale spiritelor rele.
