Petra Pintelei, o tânără cu o vedere limitată la doar 5% din capacitatea normală din cauza atrofierii nervului optic și degenerescenței retiniene, reușește să ducă o viață normală și independentă în București. Ea merge zilnic la serviciu cu metroul, se întreține fizic la sală, are o relație amoroasă și stăpânește șase limbi străine: engleză, spaniolă, rusă, turcă, portugheză și franceză.
Petra povestește că, fiind nevăzătoare din naștere, simțul auditiv a devenit pentru ea principalul canal de percepție a lumii. „De mică m-au fascinat sunetele. Simțul auditiv a preluat foarte mult din ce văzul trebuia să-mi ofere. Și atunci sunetele diferite, mai ales cele ale limbilor străine și muzica, au fost lumea mea de imaginație, de joacă, de împlinirea dorințelor. Și am făcut cursuri de limbi străine. Mama mea a văzut că am acest potențial de a învăța și m-a expus limbilor străine. Am învățat să mă exprim mai ușor pentru că le-am învățat de copil”, a declarat Petra Pintelei într-un podcast.
Petra este angajată la Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, instituție aflată în subordinea Ministerului Muncii. Ea subliniază că independența este pentru ea o prioritate absolută, chiar dacă presupune depășirea multor obstacole zilnice.
„Eu am dorit să fiu o persoană independentă. Acest lucru nu înseamnă, ca nevăzător, să mergi pe stradă cu un baston alb. A fi independent înseamnă a-ți trăi viața cu toate provocările și încercările. O zi tipică din viața mea arată așa: mă trezesc, îmi fac rutina și mă pregătesc pentru muncă. Eu sunt angajată, lucrez în Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități din cadrul Ministerului Muncii. Sunt funcționar public.
Pe scurt asta înseamnă că fac hârtii, pe larg înseamnă că mă ocup de tot ceea ce înseamnă informații în domeniul persoanelor cu dizabilități, proiecte sociale, informații despre lege, drepturi etc. Lucrez pe calculator. Mă duc cu metroul la muncă. Merg cu un baston alb care și vibrează. Am și un GPS și mă mai orientez așa. De asemenea, am colegi cu care îmi coordonez drumul și ne găsim pe la metrou și mergem împreună. Merg și la sală. Iubesc mișcarea”, a mai mărturisit Petra Pintelei.
